Histologie vegetală

Tipuri de fascicule conducătoare

În organele plantelor, elementele conducătoare nu sunt soliatre, nu sunt dispersate haotic, ci formează mănunchiuri sau fascicule.

În rădăcină, fasciculele conducătoare sunt simple, radiare, alternând unele de floem cu altele de xilem, în ambele observându-se o dezvoltare centripetă a elementelor componente: protoxilem şi protofloem lângă periciclu, metaxilem şi metafloem spre măduvă.

În tulpină, frunze, piese florale, seminţe, fructe, fasciculele conducătoare sunt mixte, libero-lemnoase. La rândul lor, fasciculele libero-lemnoase sunt de două mari categorii: colaterale şi concentrice.

Fasciculele colaterale, cele mai răspândite la spermafite, au liberul de o parte şi lemnul de altă parte: primul cu dezvoltare centripetă a elementelor componente, iar al doilea cu dezvoltare centrifugă. În tulpină, liberul se află spre exterior, iar lemnul spre interior. În frunză, liberul se află spre epiderma inferioară, iar lemnul spre cea superioară.

La rândul lor, fasciculele colaterale pot fi: deschise şi închise.

a. fascicul conducător de tip colateral deschis în tulpina de piciorul cocoşului - Ranunculus acer, fam. Ranunculaceae (fig. 1 A)

Pe o secţiune transversală prin tulpină se observă: epiderma, scoarţa (asimilatoare la exterior şi parenchimatic-incoloră la interior) şi cilindrul central (cu fascicule conducătoare de tip colateral deschis, dispuse pe un cerc).

Fasciculele de tip colateral deschis sunt acelea la care între liber (floem) şi lemn (xilem) persistă resturi de procambiu; pe seama acestuia se va forma cambiul intrafascicular la plantele care trec la structura secundară.

b. fascicul conducător de tip colateral închis în tulpina de porumb - Zea mays, fam. Poaceae (fig. 1 B)

Pe o secţiune transversală prin tulpină se observă: epiderma, o scoarţă foarte subţire, sclerenchimatică la maturitatea plantei şi cilindrul central format din parenchim fundamental în care sunt împlântate dezordonat fascicule conducătoare de tip colateral închis.

Fasciculele de tip colateral închis sunt acelea la care între liber şi lemn nu mai persistă procambiul; el s-a diferenţiat complet în floem şi xilem primar.

c. fascicul conducător de tip bicolateral deschis din tulpina de bostan - Cucurbita pepo, fam. Cucurbitaceae (fig. 1 C)

Reprezintă o variantă a fasciculelor de tip colateral deschis la care lemnul este încadrat de două zone de liber (extern şi intern); între liberul extern şi lemn persistă procambiul.

Fasciculele concentrice sunt acelea la care un ţesut conducător înconjoară complet pe celălalt ţesut conducător. Aceste fascicule pot fi hadrocentrice şi leptocentrice. Fasciculele concentric-leptocentrice au lemnul (numit şi hadrom) înconjurat de liber (numit şi leptom).

a. fascicul conducător de tip concentric-leptocentric în rizomul de lăcrămioară – Convalaria majalis, fam. Liliaceae (fig. 1 E)

Pe o secţiune transversală prin rizom, de la exterior spre interior se observă: epiderma, scoarţa (groasă, parenchimatică, amiliferă, ce se termină cu o endodermă de tip terţiar) şi cilindrul central (delimitat de un periciclu) în care se află mai multe fascicule: de tip colateral închis, sprijinite de periciclu şi fascicule de tip concentric leptocentric înfipte în parenchimul medular.).

b.fascicul conducător de tip concentric-hadrocentric în rizomul ferigii ţolul lupului - Pteridium aquilinum, fam. Poliypodiaceae (fig. 1 D)

Pe o secţiune transversală prin rizom se observă: epiderma, scoarţa (sclerenchimatică la exterior şi parenchimatică la interior) şi cilindrul central (ce cuprinde mai multe fascicule conducătoare de tip concentric hadrocentric, fiecare delimitat de o endodermă proprie.

Fasciculele concentric-hadrocentrice au lemnul înconjurat de o pătură de liber.