Microbiologie

Laborator
8/10 (1 vot)
Domeniu: Biologie
Conține 11 fișiere: doc
Pagini : 35 în total
Cuvinte : 12905
Mărime: 164.13KB (arhivat)
Publicat de: Clara Duma
Puncte necesare: 0

Extras din laborator

VIRUSURILE

Virusurile –agenți patogeni alcătuiți din proteine și acizi nucleici de

dimensiuni extrem de mici - între 10 și 300 milimicroni – vizibile doar cu ajutorul

microscopului electronic paraziți celulari și intracelulari.

Virusurile -lipsite de organizare celulară și intracelulară - loc

intermediar între moleculele proteice și bacterii - forme spațiale diferite:

- cilindrice, sferice, ovoidale, poliedrice etc.

- Sub aspect compozitional, virusurile au doar un singur tip de acid nucleic

- (ARN sau ADN)

- nu dispun de un complex enzimatic capabil de reproducere.

- Mecanism de acțiune

- în celula gazdă - virusurile modifică metabolismul celular, în locul metabolismului celular caracteristic se substituie metabolismul specific virusului.

Bolile produse la plante și la animale de către virusuri se numesc viroze - se manifestă atunci când sistemul imunitar, genetic sau dobândit, nu mai poate face fata atacului virulent. Virozele cele mai frecvente

- la om - gripa, hepatite B și C, poliomielita, etc.

- la animale-febra aftoasă, gripa aviară, pesta porcină, rabia

- la plante - virozele cartofului, mozaicul tutunului,etc.

ClasificareA Baltimore

- Tipul I: Virusuri cu genom ADN , dublucatenar:Herpesviridae, Poxviridae, Adenoviridae şi Papovaviridae

- Tipul II: Virusuri cu genom ADN monocatenar: Circoviridae şi Parvoviridae

- Tipul III: Virusuri cu genom ARN dublucatenar:Reoviridae şi Birnaviridae

- Tipul IV: Virusuri cu genom ARN(+), monocatenar:Astroviridae, Caliciiridae, Coronaviridae, Flaviviridae, Picornaviridae, Arteriviridae şi Togaviridae

- Tipul V: Virusuri cu genom ARN monocatenar(-):Arenaviridae, Orthomyxoviridae, Paramyxoviridae, Bunyaviridae şi Rhabdoviridae

- Tipul VI: Virusuri diploide cu genom ARN monocatenar:Retroviridae

- Tipul VII: Virusuri cu genom ADN dublucatenar cu molecula de ARN monocatenar ca intermediar:Hepadnaviridae

Constituentii virali

Constituenții virali - structura virusurilor - regulată și cristalină

încât multe virusuri purificate formează agregate mari sau cristale - supuse anumitor tratamente.

Organizarea unui virus - simplă și compactă

- înveliș

- miez central.

Modelul de organizare a unui virus poate fi prezentat astfel:

- Capsida

- Înveliș

- Anvelopa (nu este prezenta la toate virusurile)

- Particula virală (virion)-

- Molecula de acid nucleic- Miez central (AND sau ARN) = genom viral

- Diferite proteine (enzime)

Nomenclatura virusurilor

Nomenclatura virusurilor - Comitetul International de Taxonomie al Virusurilor (ICTV = International Commitee on Taxonomy of Viruses) – autoritatea furnizează sistemul universal de clasificare si nomenclatura virusurilor.

- sistemul se bazează arbitrar pe nivele ierarhice de: ordin, familie, subfamilie, gen și specie.

- nivelele inferioare speciei (subspecie, tulpină, variantă)- stabilite de experți din grupuri speciale internaționale.

- Numele de familie, subfamilie si gen se scriu cu inițiala mare și caractere italice.

Numele speciei, cu unele exceptii, nu se scrie cu litera mare si nici cu caractere italice.

Exemplu: Ordinul Mononegavirales, Familia Rhabdoviridae, genul Lyssavirus, virus rabic.

Nomenclatura virusurilor -termeni vernaculari/ informaționali: virusul

gripal, virusul rabic.

Denumirea virusului :

- aspectul microscopic (forma, mărimea)

- zona geografica sau anatomica de izolare, efectele asupra gazdei sau mai multe caractere combinate.

De exemplu: togavirus, lat. toga = roba este un virus care are o anvelopa ca o manta; adenovirus, gr. aden = glanda, descoperit pentru prima data in vegetațiile adenoide; herpesvirus, numit după caracterul de răspândire al erupției herpetice, gr. herpes = a se furișa, etc

BACTERIOFAGII

Virusuri - parazitează celulele bacteriene și provoacă distrugerea lor. Acestea poartă denumirea de bacteriofagi- consumatori de bacterii -răspandite în toate mediile în care se găsesc bacteriile.

Caracteristicile bacteriofagilor

- formă de cireașă cu coadă;

- capul rotund - ADN înconjurat de un înveliș proteic- Capsida - în care se află o molecula de ADN /ARN viral

- coada –pedicel - formată din proteine -la partea terminală o zona enzimatică capabilă să dizolve peretele celulei bacteriene- creând o breșa prin care infuzează ADN-ul propriu.

Ciclul litic sau vegetativ - în prezenta unei bacterii fagul este absorbit la suprafața celulei bacteriene dizolvă membrana prin pedicel injectează ADN-ul fagic preia toate funcțiile de multiplicare - prin multiplicarea ADN-ului bacteriofagului dizolvarea celulei bacteriene și eliberarea virusului care poate ataca noi celule - bacteriofagul se numește virulent.

VIROIZII SI PRIONII

Număr mic de entități cunoscute – proprietăți în dezacord cu definiția virusurilor, ca elemente genetice care modifică procesul celular normal în folosul propriei replicări și au o formă extracelulară.

- Entități - nu sunt considerate, în prezent, virusuri- par strâns înrudite cu acestea. Din categoria acestor entități, care reprezintă o categorie aparte de agenți infecțioși subvirali, fac parte viroizii si prionii.

- Viroizii - molecule mici de ARN circular care nu codifică proteine și sunt

total dependente, pentru replicare, de enzimele codificate de celula gazdă.

Izolati în 1971 de T.O. Diener, viroizii au fost considerati virusuri, ulterior - conceptul de viroid.

Diferențe față de virusuri - la viroizi forma lor extracelulară aceeasi cu forma intracelulară și nu au înveliș proteic (capsida).

- Viroizii - cei mai mici agenți patogeni cunoscuți (de la viroidul cadang cadang al cocotierului care are 246 nucleotide, la viroidul citrus exorticus din 375 nucleotide) - o categorie specială de agenți patogeni subvirali, exclusiv la plante boli grave la importante forme de cultură: tuberculii fusiformi de la cartof; nanismul hameiului; nanismul și marmorarea clorotică la crizanteme și altele. Interesant - molecula de ARN infectantă nu conține gene pentru codificarea proteinelor - viroidul este total dependent, pentru replicarea sa.

Preview document

Microbiologie - Pagina 1
Microbiologie - Pagina 2
Microbiologie - Pagina 3
Microbiologie - Pagina 4
Microbiologie - Pagina 5
Microbiologie - Pagina 6
Microbiologie - Pagina 7
Microbiologie - Pagina 8
Microbiologie - Pagina 9
Microbiologie - Pagina 10
Microbiologie - Pagina 11
Microbiologie - Pagina 12
Microbiologie - Pagina 13
Microbiologie - Pagina 14
Microbiologie - Pagina 15
Microbiologie - Pagina 16
Microbiologie - Pagina 17
Microbiologie - Pagina 18
Microbiologie - Pagina 19
Microbiologie - Pagina 20
Microbiologie - Pagina 21
Microbiologie - Pagina 22
Microbiologie - Pagina 23
Microbiologie - Pagina 24
Microbiologie - Pagina 25
Microbiologie - Pagina 26
Microbiologie - Pagina 27
Microbiologie - Pagina 28
Microbiologie - Pagina 29
Microbiologie - Pagina 30
Microbiologie - Pagina 31
Microbiologie - Pagina 32
Microbiologie - Pagina 33
Microbiologie - Pagina 34
Microbiologie - Pagina 35
Microbiologie - Pagina 36
Microbiologie - Pagina 37

Conținut arhivă zip

  • Microbiologie
    • ciuperci microscopice.doc
    • factori de mediu si raspandire.doc
    • genetica bact.doc
    • introducere.doc
    • metabolismul microorg.doc
    • microorganisme.doc
    • morfologia bacteriilor.doc
    • relatii ecologice ale microorganismelor.doc
    • reproductia la bacterii.doc
    • structuri celulare.doc
    • viroizii si prionii.doc

Alții au mai descărcat și

Virusul Herpetic

1.Introducere Herpesurile sunt niste afectiuni virale caracteristice prin eruptiuni pe piele,mucoase,grupate in vezicule pe fond hiperemiat in...

Microbiologie - Virusuri și Bacterii

Încă de la începutul existenţei sale, organismul uman intră în contact cu variaţi factori de mediu (fizici, chimici şi biologici) care acţionează...

Metoda Elisa

Istoria testului Elisa Cercetarile ce au dus la aparitia testului Elisa au fost conduse simultan de doua echipe in frunte cu Gallo in SUA si...

Inginerie Genetică

CAPITOLUL II TEHNOLOGIA ADN RECOMBINANT Tehnologia ADN recombinant se referă la metodologia obţinerii moleculelor de ADN recombinant, adică de...

Lucrări practice microbiologie

1. INTRODUCERE “În domeniul observaţiei, hazardul nu favorizeazå decât minţile pregătite” - L. Pasteur Existenţa lumii microbiene a rămas...

Microorganisme

Conjugarea la microorganisme Legaturie intercelulare se pot realiza direct intre doua celule de sexe diferite. Intrarea lor in contact reprezinta...

Te-ar putea interesa și

Caracteristici fizico-chimice și Microbiologice ale Laptelui și ale Produselor Lactate Acide

CAPITOLUL I INTRODUCERE Laptele şi produsele obţinute din el conţin majoritatea substanţelor nutritive necesare organismului, într-o proporţie...

Metode Moderne de Control Microbiologic al Alimentelor

I. Microorganismele patagone transmisibile la om prin alimente 1. Microbiologia produselor alimentare Microbiologia produselor alimentare,...

Microbiologia vinului și microorganismele de fermentație implicate în obținerea de distilate

1. Definitia vinului 1. Definitia data vinului de Oficiul International al Viei si Vinului este urmatoarea: „Bautura obtinuta pe calea fermentarii...

Microbiologia Fructelor și Condimentelor - Microorganisme de Alterare a Fructelor și Condimentelor

1.MICROBIOLOGIA FRUCTELOR Fructele joaca un rol important in alimentatie, valoarea lor nutritiva depinzand de compozitia lor chimica – continutul...

Microbiologia cerealelor, a pâinii și laboratorul microbiologic

CAPITOLUL I: Laboratorul de microbiologie si echipamentul microbiologic Laboratorul de microbiologie este considerat prima linie de detectare a...

Microbiologia Untului

INTRODUCERE Untul constituie unul dintre produsele lactate cele mai răspândite, prezentând o deosebită importanţă pentru alimentaţia omului,...

Metode rapide de determinare a parametrilor microbiologici în carne și produse din carne - e-coli, salmonella

1.Introducere Influenţa alimentelor asupra sănătăţii omului este un aspect de actualitate. Deoarece stilul de viaţă al timpurilor noastre este...

Microbiologia Produselor Alimentare - Lactobacilii

Cap.1 Introducere 1.1 Morfologie Lactobacilii sunt bacili gram pozitivi, nesporulaţi, obişnuit imobili, acilaţi şi acapsulaţi. Se prezintă sub...

Ai nevoie de altceva?