Adresarea IP

Imagine preview
(8/10 din 9 voturi)

Acest laborator prezinta Adresarea IP.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 6 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domenii: Calculatoare, Automatica, Inteligenta Artificiala

Extras din document

Masca de retea

Masca de retea este un sir de 32 de biti care, în conjunctie logica cu o adresa IP, va separa adresa de retea, anulând bitii de statie.

Fiecare bit din masca de retea ce corespunde (se afla pe aceeasi pozitie) cu un bit din câmpul de retea va avea valoare 1, în vreme ce toti bitii corespunzatori câmpului de statie vor avea valoarea zero.

Mastile de retea sunt inutile într-un mediu ce ofera adresare classful, deoarece simpla testare a valorii primului octet fata de 128 si 192 ne-ar oferi toate informatiile necesare despre numarul bitilor ce apartin câmpului retea dintr-o adresa IP data. În schimb, odata cu aparitia adresarii classless, masca de retea a devenit piatra de temelie în deciziile de rutare.

Reprezentarea mastilor de retea folosita cel mai des este cea decimala, datorita similitudinii cu forma de exprimare a adreselor IP.

O a doua forma de reprezentare a mastilor de retea este sub forma unui numar ce reprezinta numarul de biti de 1 din masca de retea, aceasta forma de reprezentare fiind referita ca prefix de retea.

Clasa A 255.0.0.0 /8

Clasa B 255.255.0.0 /16

Clasa C 255.255.255.0 /24

Subretele

În adresarea classful aveam trei dimensiuni de retele, ducând la o utilizare extrem de ineficienta a spatiului de adrese. Închipuiti-va numai ca pentru 300 de statii ce trebuie sa fie în acelasi domeniu de broadcast (în aceeasi retea) administratorul de retea ar fi trebuit sa solicite o clasa B, urmând sa foloseasca sub 0,5% din adresele disponibile.

Întrebarea este daca în loc de o întreaga clasa B nu am fi putut aloca doar jumatate de clasa B, dublând astfel eficienta alocarii de adrese? Sau, reformulând, daca avem clasa B 130.170.0.0, care este jumatatea acesteia?

Pentru a înjumatati un spatiu de adrese, va trebui în fapt sa înjumatatim numarul de statii, adica sa reducem cu unu numarul de biti de statie. Bitul astfel obtinut va intra în componenta unui nou câmp, pe care îl vom numi câmp de subretea.

Masca de retea va avea valoarea 1 atât în câmpurile corespunzatoare bitilor de retea, cât si în câmpurile corespunzatoare bitilor de subretea.

În concluzie, pentru a înjumatati un spatiu de adrese, trebuie sa extindem masca de retea cu un bit (cel corespunzator câmpului de subretea), iar cele doua jumatati vor fi obtinute facând acest bit o data 0, o data 1.

Având de înjumatatit o clasa B, cele doua jumatati vor avea masca de retea /17, bitul de subretea fiind chiar al 17-lea bit din adresa IP.

Rezultatul operatiei de înjumatatire este prezentat mai jos.

130. 170. 0. 0 /16 Spatiul initial

10000010 10101010 00000000 00000000 /16

10000010 10101010 00000000 00000000 /17

130. 170. 0. 0 /17 Prima jumatate

10000010 10101010 10000000 00000000 /17

130. 170. 128. 0 /17 A doua jumatate

Desi modul de utilizare a unei masti de retea reiese direct din definitia acesteia, vom exemplifica pe doua adrese ce se aflau în spatiul initial de adrese, dar dupa înjumatatire au ajuns în retele diferite. Fie 130.170.32.0 si 130.170.132.0 aceste adrese:

130. 170. 132. 0 Prima adresa

10000010 10101010 10000100 00000000 SI

11111111 11111111 10000000 00000000 Masca de retea

10000010 10101010 10000000 00000000

130. 170. 128. 0 /17 A doua jumatate

130. 170. 32. 0 A doua adresa

10000010 10101010 00100000 00000000 SI

11111111 11111111 10000000 00000000 Masca de retea

10000010 10101010 00000000 00000000

130. 170. 0. 0 /17 Prima jumatate

Putem acum aloca acum pentru reteaua de 300 de statii doar jumatate de clasa B, adica 32 de mii de adrese. Dar nimic nu ne împiedica sa împiedica sa înjumatatim înca odata unul dintre spatiile de adrese obtinut, având astfel la dispozitie doua spatii de câte 16 mii de adrese. Si, de ce nu, sa mergem mai departe cu procesul de creare de subretele pentru a obtine spatii de 512 adrese.

Pentru a reprezenta 512 variante avem nevoie de 9 biti în câmpul statie. Din cei 16 biti initiali vom trece direct 7 biti în câmpul de subretea. Masca de retea trebuie extinsa cu 7 biti devenind 23, rezultatul operatiei fiind definirea unui spatiu de adrese ce ocupa doar 1/64 din spatiul initial.

130. 170. 0. 0 /16 Spatiul initial

10000010 10101010 00000000 00000000 /16

10000010 10101010 00000000 00000000 /23

130. 170. 0. 0 /23 Prima subretea de 512 adrese

10000010 10101010 00000010 00000000 /23

130. 170. 2. 0 /23 A doua subretea de 512 adrese

În concluzie, subretelele au aparut în scopul eficientizarii modului de alocare a adreselor IP. Pentru a împarti în subretele un spatiu de adrese dat, o parte din bitii de statie sunt trecuti într-un nou câmp, cel de subretea, acesta având rolul de a oferi un al treilea nivel de ierarhizare a adreselor IP.

Fisiere in arhiva (1):

  • Adresarea IP.doc