Extras din laborator
I. Scopul lucrării:
1. Studierea părţii teoretice şi verificarea cunoştinţelor în mediul instrumentului CASE “Rational Rose”.
2. Aprecierea importanţei tehnologiilor, metodologiilor şi principiilor elaborării modelelor în ingineria softului”, evidenţiind aspectele principale prin enumerare în ordine de importanţă.
3. Studierea notaţiei şi descrierea destinaţiei elementelor/componentelor ale blocurilor constructive UML.
4. Însuşirea principiilor de creare, modificare şi salvare a respectivelor modele-diagrame elaborate.
5. Studierea şi evidenţierea respectării cerinţelor metodologice din exemplul reprezentat în partea teoretică a acestui îndrumar.
6. Analiza propriului sistem şi determinarea cerinţelor şi precedentelor, descriind succint şi elocvent scenariul (pas cu pas) cu exemple concrete.
7. Concluziile.
Sisteme de proiectare asistată de calculator
1 General CAD,CAM
Se pune problema, când este oportună trecerea la proiectarea asistată de calculator şi aici se cere o diferenţiere: sunt întreprinderi (nou create) care prin activitatea pe care şi-au propus-o, au trecut direct la proiectarea asistată de calculator a produselor sale. Sunt însă multe întreprinderi (majoritatea) care sunt puse în situaţia de a alege momentul în care să facă trecerea de la proiectarea clasica la lucrul pe calculator şi pentru acestea problema este mai complexa. Acestea din urmă au şi unele avantaje pe lângă numeroasele dezavantaje: au ceva mai mult timp pentru pregătirea trecerii la proiectarea asistată de calculator. Acest avantaj trebuie folosit prin crearea unui potenţial de lucru şi în nici un caz nu trebuie căzut în greşeală, ca pregătirea trecerii la realizarea proiectelor cu calculatorul să se facă odată cu contractarea primei lucrări de acest fel.
Procesul de proiectare este un proces în general iterativ şi care constă în mai multe faze. Unele din aceste faze pot fi mai accentuate sau mai diminuate în funcţie de tipul de proiect, şi anume:
a) recunoaşterea nevoilor - aceasta poate fi identificarea unor deficienţe la produsele deja proiectate, activitate efectuată de un inginer sau prin percepţia oportunităţii unui nou produs;
b) definirea problemei - care este cuprinsă într-o specificaţie a produsului care trebuie proiectat. Specificaţia include caracteristicile fizice şi funcţionale, cost, cantitate şi performanţele de operare;
c) sinteza şi analiza - sunt relativ legate şi cuprinse într-un proces iterativ. O anumită componentă sau un anumit subsistem al unui sistem cuprinzător este conceptualizată de proiectant, supusă analizei, îmbunătăţită prin procedura de analiză şi reproiectată. Acest proces este repetat până ce proiectul a fost optimizat în cadrul constrângerilor impuse de proiectant. Componentele şi subsistemele sunt sintetizate în cadrul sistemului global într-un mod similar.
d) evaluarea - este considerată prin intermediul determinării gradului de realizare a condiţiilor impuse în cadrul specificaţiilor stabilite în faza de definire a problemei. Această evaluare necesită deseori fabricarea şi testarea unui model prototip pentru a se obţine date privind performanţele, calitatea, rentabilitatea sau privind alte criterii;
e) prezentarea - este faza finală a proiectului şi include documentaţia necesară proiectului şi anume desene de execuţie, specificaţii de materiale, liste de piese etc.
Procesul de proiectare care este efectuat asistat de calculator are în principiu aceleaşi etape dar acestea pot fi redefinite astfel:
a) recunoaşterea nevoilor;
b) definirea problemei;
c) generarea modelului;
d) analiza;
e) revizia proiectului şi reevaluarea acestuia;
f) desenarea automată.
În literatura anglo-saxonă această aparentă confuzie este exploatată, pentru a evidenţia permanent legătura indisolubilă care există în inginerie între proiectare şi desenare. Când este nevoie să se evidenţieze cele două componente ale ingineriei, cea de proiectare şi cea de desenare se utilizează uneori termenul de CADD.
CAD-ul(Computer Aided Design ) este în prezent o industrie de miliarde de dolari care cuprinde firme producătoare de software, distribuitori, grupuri de cercetare-dezvoltare, organizaţii de standardizare, centre de instruire şi învăţământ, edituri, producători de echipamente şi servicii speciale.
Numai în SUA, în anul 2000, piaţa produselor software şi a serviciilor asociate, cu aplicaţii doar în domeniul mecanic a depăşit 5,5 miliarde dolari.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Lab1.doc
- Lab2.doc
- Lab3.doc
- Lab4.doc
- Lab56.DOC
- Lab7.doc
- Lab8.doc