Extras din laborator
1. Definirea sistemeleor de operare. Generalităţi
Un Sistem de operare (SO) este o interfaţă între componentele hardware şi un utilizator care este responsabilă de gestionarea şi coordonarea activităţilor şi în comun a resurselor de computer care actionează ca o gazdă pentru aplicaţiile de calcul rulate pe maşină. Ca gazdă, unul dintre scopurile unui sistem de operare este să se ocupe de detaliile de funcţionare a hardware-ului. Această posibilitate scuteşte de obligaţia de a gestiona aceste detalii şi face mai uşor pentru a scrie alte aplicatii. Aproape toate computerele (inclusiv calculatoare personale, calculatoare de birou, supercomputere, consolelor de jocuri video), precum şi a unor roboţi, aparate de uz casnic (maşini de spălat vesela, masini de spalat, etc), precum şi playere media portabile utilizează un sistem de operare. Unele dintre cele mai vechi modele poate, cu toate acestea, utiliza un sistem integrat de operare care pot fi conţinut pe un compact sau alt dispozitiv de stocare a datelor.
Sistemele de operare oferă o serie de servicii aplicaţiilor şi utilizatorilor. Cererile acces la aceste servicii prin interfeţe de programare a aplicaţiilor (API) care mai sunt numite ,, apeluri de system”. Prin invocarea acestor interfeţe, cererea poate solicita un serviciu de la sistemul de operare, trimiterea parametrilor, şi să primească rezultatele operaţiunii. Utilizatorii pot interacţiona, de asemenea, cu sistemul de operare, cu un fel de interfaţă software (SUI), cum ar fi tastarea comenzilor prin utilizarea liniei de comandă (CLI) sau folosind o interfaţă grafică (GUI, de obicei pronunţat "gooey"). Pentru calculatoarele de buzunar şi calculatoare de birou, interfaţa grafică este în general considerată ca parte a sistemului de operare. La majoritate sistemelor Unix si cele bazate pe Unix, interfaţa grafică este pus în aplicare, în general, ca un program care este încorporat în system şi deobicei rulează la pornirea lui şi care poate fi oprit la dorinţa utilizatorului astfel trecându-se la interfaţa software sau cum de obicei este numita interfaţa text.
2. Dezvoltarea sistemelor de operare.
Sisteme de operare de proprietate au fost iniţial crate pentru a vinde hardware-ul companiei. Fără a software-ului de sistem (compilatoare şi sisteme de operare), persoana care obţine şi foloseşte acest hardware a avut dificultăţi reale lansarea unui calculator. Disponibilitatea sistemelor de operare nu era legată de un singur furnizor de hardware cum ar fi : CP/M, Digital Research pentru microcalculatoare, si Unix pentru computere mai mare – care în mare măsură transformat industria de calculatoare. Cineva cu o idee inovatoare a propus producerea de hardware pe care cumpărătorii ar putea utiliza software-ul standard. Astfel în 1969-70, UNIX a apărut pentru prima oară pe PDP-7 şi mai târziu PDP-11. Curând, UNIX a devenit capabil de a furniza utilizatorilor timp de partajare aparte pentru fiecare folosind multitasking, gestionarea avansată memorie, memoria de protecţie, precum şi o serie de alte caracteristici avansate. UNIX, în curând a devenit cunoscut ca un sistem de operare pentru mainframe-uri şi minicalculatoare deopotrivă. Unix a fost inspirat de Multics, cum au fost inspirate mai multe sisteme de operare, cum ar fi Data General, AOS-VS , şi adăugarea în IBM de concepte, cum ar fi subdirectoarele la PC-DOS în versiunea 2.0.
Microsoft a cumpărat QDOS din Seattle Computer Products, o discheta un simplu sistem de operare foarte simplu oarecum similar cu CP /M, pentru a crea un sistem de operare, PC-DOS, pentru lansarea IBM PC, în conformitate cu un contract cu IBM în cazul în care Microsoft ar putea vinde în continuare sisteme de operare ca MS DOS pentru alte calculatoare (excepţie IBM). Microsoft a produs o mulţime de versiuni majore în timp ce IBM a fost responsabil pentru revizuirea lor (2.0, 2.1, 4.0, etc),chia şi a codului de bază până la versiunea 6. Nu a fost diferenţă mare între MS-DOS şi PC-DOS, un exemplu fiind includerea GW-BASIC cu MS-DOS (nu pentru că unele codurile de bază între ROM-uri IBM PC au fost în mod legal permise să fie puse în alte calculatoare (non- IBM). MS-DOS şi PC-DOS în curând a devenit cunoscut, pur şi simplu ca "DOS" (termenul este acum luat de obicei pentru a include, de asemenea, alte "DOS-uri", cum ar fi DR-DOS şi FreeDOS, dar nu ar trebui să fie confundat cu promptul de comandă în cadrul unor sisteme de operare, COMMAND.COM). Desi MS-DOS ar putea fi adaptat la alte calculatoare cu diferite modificaţii hardware diferă în mod semnificativ pe PC-ul IBM, Curând, a devenit comun pentru distribuitorii de hardware pentru a face echipamentul lor ca fiind compatibil posibil cu IBM PC şi de succesorii acestuia imediaţi IBM (PC-XT şi mai târziu IBM PC-AT ), deoarece multe programe populare bypassed DOS, sistemul de operare la hardware-ul cu acces direct pentru viteza, care necesită producerea copiei îndeaproape a designului IBM.
Calculatoarele IBM compatibile puteau rula, de asemenea, Microsoft Xenix, un sistem de operare bazat pe UNIX creat la începutul anilor 80. Xenix a fost puternic comercializate de Microsoft ca o alternativă multi-user la un singur utilizator MS-DOS. Procesoarele acestor calculatoare personale nu puteau facilita kernel-ului de protecţia memorie şi nu asigura funcţionarea în mod dual, Xenix a fost bazat pe multitasking cooperativ însă nu a avut memoria protejată.
IBM PC AT cu procesorul 80286 fost primul calculator compatibil cu caracter personal capabil să furnizeze protecţie de memorie în modul de funcţionare. Cu toate acestea, acest mod a fost îngreunat de erori de implementare a software-lui, şi deobicei nu a fost acceptat până la ieşirea Intel 80386. După ce BSD Unix a fost lansat pe un PC cu procesorul 386 a devenit posibil instalarea diverselor sisteme UNIX (etichetate "* nix"), inclusiv Linux, dar IBM şi Microsoft au optat pentru OS/2 de la început opta pentru PS/2, Microsoft în cele din urmă a mers pe drum propriu cu Microsoft Windows în primul rând ca o interfaţă grafică pe partea de sus a DOS-ului, apoi ca un sistem de operare complet.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Evolutia SO si Instalarea Windows Vista.doc