Imprimante cu Imprimare prin Impact

Laboratorul nr. 2: Imprimante cu imprimare prin impact

Imprimantele cu imprimare prin impact sunt primele echipamente periferice de imprimare care au avut un mare succes pe piata. Exista doua mari tipuri de imprimante cu imprimare prin impact:

a) imprimante cu caracter selectat;

b) imprimante matriciale cu impact.

a) Imprimantele cu caracter selectat imprima un singur caracter la un anumit moment dat. Practic aceste imprimate sunt foarte asemanatoare cu masinile de scris computerizate. Toate caracterele posibile de imprimat sunt dispuse in relief (in imagine negativa) pe niste lamele elastice din otel. Comanda de imprimare a unui caracter consta în transmiterea codului de caracter ce semnifica pozitia lamelei ce contine respectivul caracter în ansamblul de lamele elastice. Odata primita comanda de imprimare, unitatea logica a imprimantei decodifica mesajul pentru a afla care lamela trebuie sa fie actionata. Dupa decodificare se transmite o comanda spre un dispozitiv electromecanic ce proiecteaza (prin îndoire) lamela spre foaia de hârtie în fata careia se afla o banda tusata. Pentru prevenirea uscarii rapide a benzii tusate aceasta este permanent rulata printr-o magazie de reîmprospatare cu tus. Lovirea benzii tusate se face cu repeziciune si astfel caracterul dorit este imprimat (în imagine pozitiva) pe hârtie. Aceste tipuri de imprimante sunt destul de rapide si de o calitate acceptabila atunci când avem de imprimat doar text dar sunt foarte limitate pentru alte aplicatii. De altfel, astazi, odata cu scaderea drastica a preturilor de cost pentru imprimantele ink-jet si laser, imprimantele cu caracter selectat sunt extrem de rar întâlnite.

b) Imprimantele matriciale cu impact sunt caracterizate de obtinerea caracterului prin imprimarea unei serii de puncte minuscule, produse prin lovirea benzii tusate de catre ace elastice. Astfel, oricarui caracter ce ar putea fi imprimat îi va corespunde o matrice de puncte. Setul de matrici de caracter reprezinta o caracteristica definitorie a imprimantei si producatorului. Mai mult, pentru fiecare forma a unui caracter de imprimat exista câte o matrice distincta. Toate aceste matrici sunt stocate, în prealabil, într-o memorie ROM a imprimantei. În unele cazuri, pentru stocarea matricile provizorii ale caracterelor (ce se folosesc doar într-o aplicatie si nu se doreste mentinerea lor permanenta în ROM), imprimanta este dotata cu memorii RAM.

Matricea caracterului.

Toate caracterele, în toate formele dorite sunt caracterizate de o matrice specifica. Aceasta matrice, specifica tipului de imprimanta contine un numar de coloane si un numar de linii. În figura 2.2 este prezentata o matrice de caracter formata din 8 linii si 11 coloane. Fiecare punct negru al matricii va fi obtinut pe hârtie prin imprimarea unui punct de cerneala cu ajutorul acelor din capul de imprimare. Aceasta matrice este memorata în memoria imprimantei sub forma unui set de coduri. Pentru cazul din figura 2.2, acest set de coduri este format din 11 coduri (egal cu numarul de coloane al matricii), exprimate în cod hexazecimal. Fiecare cod este obtinut prin codificarea rândurilor coloanei cu puteri ale lui 2 (de la 20 pâna la 27) si însumarea acelor valori pentru care în matrice exista un punct negru. În final se transforma numarul zecimal obtinut în numar hexazecimal.

Capul de imprimare

Specific imprimantelor matriciale cu impact este capul de imprimare care contine ace actionate de electromagneti. Acele sunt amplasate pe verticala sau sub forma matriciala si pot genera punctele corespunzatoare uneia sau mai multor coloane ale matricii caracterului. Imprimarea caracterelor se face prin deplasarea orizontala a capului si actionarea acelor ace pentru care în matrice este prevazut un punct negru. Actionarea lor se face în dreptul fiecarei coloane a caracterului de imprimat.

În figurile 2.3 si 2.4 sunt prezentate doua variante constructive ale acului si sistemul lui de actionare. În timp ce în figura 2.3 acul este solidar cu armatura mobila, în cazul figurii 2.4 cele doua elemente sunt separate.

Când prin înfasurarea bobinei din figura 2.3 trece un curent de comanda, armatura mobila este atrasa si acul este împins cu forta spre dreapta (spre banda tusata si hârtie). În figura 2.4 este prezentat de fapt un mod de comanda balistica a acului. În aceasta situatie armatura mobila nu mai este solidara cu acul. Revenirea ei în pozitia initiala se realizeaza datorita resortului, iar revenirea acului în pozitia initiala se face datorita elasticitatii impactului cu hârtia (impact care îl propulseaza rapid înapoi, în pozitia de plecare). Acest din urma sistem are avantajul unei viteze sporite (inertie mai mica) deoarece scade masa care loveste hârtia si deci timpul de impact este mai mic.