Toate laboratoarele din domeniul Chimie Generala

  • Determinarea regimului de curgere si poerderea de presiune intr-un strat granular

    Scopul lucrării Se studiază curgerea unui lichid printr-un strat granular. Caracterul regimului de curgere se stabilește calculând numărul lui Reynolds în condițiile respective. Din pierderea de presiune în strat, determinată experimental, se calculează coeficientul de frecare și se reprezintă grafic dependența acestuia de criteriul lui Reynolds. Aspecte teoretice În multe operații din industria chimică fluidele străbat straturi formate din bulgări, granule, corpuri de umplere sau pulberi,...

  • Determinarea caracteristicilor de functionare la pompa centrifuga

    1. Scopul lucrării Determinarea variației înălțimii manometrice Zm, a puterii utile Nu, a puterii consumate Nc și a randamentului p funcție de debitul volumetric Gv, la tensiune de alimentare constantă. 2. Aspecte teoretice Pompa este o mașină care transformă energia mecanică primită de la o sursă de antrenare în energie hidraulică. Transportul fluidelor prin conductele și aparatele unei instalații se face fie prin cădere liberă, fir cu ajutorul pompelor. Pompele centrifuge sunt pompe...

  • Filtrarea suspensiilor de lichid-solid la diferenta de presiune constanta

    1. Scopul lucrării - estimarea constantelor filtrării - calculul rezistențelor specifice ale precipitatului și stratului filtrant 2. Aspecte teoretice Filtrarea este operația de separare a fazelor unui amestec eterogen solid-fluid cu ajutorul unei suprafețe poroase sau al unui strat poros prin care poate trece numai faza dispersantă, fluidă. Forța motoare a procesului este diferența de presiune dintre cele două părți ale stratului filtrant, creată prin pompare, datorită presiunii...

  • Determinarea regimului de curgere si a coeficientului de frecare la curgerea fluidelor prin conducte orizontale

    Scopul lucrării Determinarea regimului de curgere Calculul coeficientului de frecare Aspecte teoretice Regimul de curgere este caracterizat din punct de vedere hidrodinamic prin valoarea numărului lui Reynolds. În forma: (1) se constantă că numărul lui Reynolds conține o mărime care caracterizează fluidul din punct de vedere al curgerii (- ), o mărime care caracterizează aparatul (d) și o mărime ce caracterizează operația (w). Viteza de curgere este dată de ecuația: w⁡= (4∙Gv)/(π∙d^2...

  • Izolarea radacinilor ecuatiilor algebrice si transcendente

    Scopul lucrării: Cunoașterea și utilizarea metodelor de rezolvare a unei ecuații liniare. Determinarea rădăcinilor ecuației prin metoda analitică,grafică,probelor. Condiția lucrării: Determinati radacinile ecuatiei x3+4x2-16x-2=0 pe segmentul [0,4] prin metoda analitică,grafică și a probelor. Metoda Analitică: x3+4x2+5x-2=0 3x2+8x+5=0 =b2-4ac=64+192=256 x1=(-b-√∆)/2a=(-8-4)/6 = (-12)/6 = -2 x2=(-b+√∆)/2a=(-8+4)/6 = (-4)/6 = (-2)/3 X f(x) semn -2 38 + -1 9 + 0 -2 - 4 62 +

  • Determinarea fierului din apele de Valcele

    1. Procedura de lucru 1.1 Obiective - Prepararea setului de soluții etalon - Analiza spectrofotometrică - Trasarea curbei de calibrare - Calculul ecuației de etalonare - Determinarea conținutului de fier dintr-o probă de apă minerală - Validarea metodei de analiză - Domeniul de pH - Spectrul de abdorbție al fierului - Maximul de absorbție 1.2 Pregătirea probei de apă Se filtrează pe o hârtie de filtru proba de apă. Se degazează proba de apă în volumdin soluția filtrată. Se agită...

  • Procese fizico-chimice de suprafata

    INTRODUCERE Concentraţia ionilor de hidrogen variază, în soluţii apoase, între 1 M ( 1 molar) si 10-14 M adică între valoarea corespunzătoare unui acid tare de concentraţie 1 M şi, respectiv a unei baze tari de concentraţie 1 M. S-a stabilit că este mai convenabil, ca aciditatea unei soluţii să se exprime logaritmic pe o scală liniară. Scala a fost sabilită prin definirea termenului de pH, astfel: Astfel, pH-ul soluţiilor in care concentraţia ionilor de hidrogen este 1, 10-5, 10-10 va fi...

  • Metoda brad

    CAPITOLUL I Cinetica reacţiilor enzimatice Enzimele sunt substanţe proteice care catalizează reacţiile biochimice în toate celulele vii. Enzimele accelerează viteza de reacţie, dar nu iau parte la reacţia propriu-zisă. Viteza reacţiilor catalizate enzimatic este dependentă de: temperatura, concentraţia enzimei şi a substratului, afinitatea enzimei faţă de substrat, pH, efectori (activatori sau inhibitori), potenţial redox, radiaţii etc. Enzimele catalizează producerea reacţiilor chimice,...

  • Tehnologia Uleiurilor

    Procesul tehnologic industrial de extracţie a uleiurilor cu solvenţi polari, numit uneori solventare sau rafinare cu solvenţi, are ca scop principal eliminarea din ulei a hidrocarburilor aromatice şi obţinerea de uleiuri rafinate cu indice de viscozitate ridicat, folosite drept componenţi pentru uleiurile superioare. Extractele aromatice pot fi valorificate ca materie primă pentru fabricarea negrului de fum, ca plastifianţi pentru cauciuc, componenţi pentru obţinerea bitumurilor sau pentru...

  • Etalonarea unui Spectroscop si Analiza Spectrala Calitativa

    Consideratii teoretice Atomul este format dintr-un nucleu central in jurul caruia orbiteaza electronii. Aceştia ocupa nivelele energetice din atom conform principiului lui Pauli. Starea fundamentala a atomului este cea cu energie minima a aranjamentului electronic. Starea excitata se obtine cand furnizam electronilor energie din exterior printr-un proces oarecare (termic, electromagnetic, etc.) şi aceştia trec pe nivele superioare de energie ce corespund orbitelor mai indepartate de nucleu....

  • Chimie Fizica

    Vp=25mL c=0.1N=0.05mol/L Se consideră a≅b V0=18.6mL V0 – volum initial de Na2S2O3 (mL) Vp – volum probă (mL) Vt – volum de Na2S2O3 la momentul t (mL) c – concentrația soluției de Na2S2O3 (mol/L) a – concentrația initial a actonei (mol/L) b – concentrația inițială a HCl (mol/L) c’HCl – concentrația HCl înainte de amestecare (mol/L) V’HCl – volumul HCl înainte de amestecare (mL) k – consanta de viteză (L/mol•min) km – constanta medie de viteză (L/mol•min) Nr. t (minute) V (mL) x...

  • Lucrari Laborator Chimie - Electronica

    1. TERMOCHIMIE Consideraţii teoretice O porţiune limitată din univers ocupată de un număr mare de particule, se numeşte sistem macroscopic. Mărimile macroscopice prin care se caracterizează un sistem, precum şi comportarea sa faţă de mediul înconjurător, se numesc parametrii macroscopici. Aceştia pot fi externi şi interni. Parametrii externi sunt mărimile macroscopice determinate de poziţia corpurilor exterioare sistemului, care nu intră în sistem. Aceştia depind de coordonatele...

  • Determinarea Carbonatilor si Bicarbonatilor Alcalini din Sol

    Scopul lucrării de laborator: în cadrul laboratorului, fiecare student din echipa de lucru va determina individual conţinutul de carbonaţi si bicarbonaţi din probe de sol. Obiectivele urmărite: 1. pregătirea masei de lucru pentru efectuarea lucrării de laborator; 2. determinarea continutului de carbonati / bicarbonati din probe de sol ; 3. precizie si acuratete  erori. 1. Noţiuni generale Solul reprezintă un material cu conţinut substanţial solid, de grosime variabilă care...

  • Prepararea si Determinarea Titrului unei Solutii de NAOH

    Prepararea şi determinare titrului unei soluţii de NaOH aproximativ 0,1N Pentru a prepara 1000 ml soluţii 0,1N se vor cântarii 40,005 x0,1=4,0005g NaOH pentru 1000ml soluţie. cn=0,1 echivalenti /l (0,1N) MNaOH =EgNaOH =ANa+AO+AH=23+16+1=40g 1000 ml soluţii 0,1N de NaOH conţin ≈ 4g Datorita faptului că hidroxidul de sodiu, în timp, se acoperă cu un strat de carbonat de sodiu (are loc reacţia dintre NaOH si CO2 din atmosferă), acesta trebuie îndepartat înainte de a prepara soluţia NaOH...

  • Determinarea Dioxidului de Azot din Aer

    Scopul lucrării de laborator: determinarea NO2 din aer. Obiectivele urmărite: 1. pregătirea masei de lucru pentru efectuarea lucrării de laborator; 2. principiul metodei spectrofotometrice 3. determinarea NO2 din aer; Generalităţi Atmosfera este un amestec de diferite gaze. Proporţia cea mai ridicată o au oxigenul şi azotul care însumează împreună peste 99% (tabelul 1). Gazele comune sunt: azotul, oxigenul, argonul şi dioxidul de carbon, restul sunt gaze rare. Tabelul nr. 1 Proporţia...

Pagina 1 din 8