Determinarea densității

DETERMINAREA DENSITATII

Densitatea este o constanta fizica caracteristica fiecarei subst. in stare pura. Pentru produsele petroliere si pentru titei densitatea este o proprietate fizica fundamentala care corelata cu punctul de fierbere, pct. de congelare poate fi folosita pt. caracterizarea arbitrajului si incadrarea in anumite clase si titluri de produse. Se cunosc 3 feluri de densitati : absoluta- masa unitatii de volum la o animita temp. ; relativa – raportul dintre densitatea absoluta a unui produs la o temp. data si densitatea apei la aceeasi temp. ; conventionala .

Principiul metodei, si al echipamentului de incercare are la baza legea oscailatiilor. Proba de incercat este injecctata intr-un tub de sticla in forma de u care prin mijloace electro-magnetice este fortat sa intre in oscilatie armonica dupa principiul dispozitivului de masurare . perioada acestei oscilatii este proportionala cu densitatea lichidului injectat. Pregatirea probei de incercare – timpul de masurare va fi redus daca proba de ioncercat are o temp. cat mai apropiata de temp. incercarii ( cu cateva grade peste temp. setata). Pentru lichidele vascoase, pentru cele cu tendinta de a forma bule sau pt. Suspensii este bine ca proba sa fie incalzita la 45 grade si sa faca conversia cu ajutorul tabelelor. Este necesar sa se omogenizeze obiectul de incercat indeosebi in cazul titeiului pt. Antrenarea apei si sedimentelor in scopul obtinerii de rezultate corecte .

Pregatirea echipamentului de incercare - se verifica starea functionala si starea etalonarii densimeytrului digital (tip DMA 48- ANTON PAAC). Se verifica tubul cu agent de uscare (silica gel tratat cu un colorant) care trebuie sa aiba culoarea albastra, daca este roz inseamna ca agentul de uscare este saturat in umiditate si trebuie inlocuit. Se verifica starea de curatenie si corectitudine imbinarii componentelor dispozitivului de umplere , adaptoarele LUER din teflon sa aiba filetele intacte, sa nu prezinte urme de produs iar varful lor trebuie sa fie centrat pe directia axei celulei de masurare(tubul interior de sticla in forma de u). daca adasptoarele sunt bine infiletate se poate controla astfel : se astupa cu degetul adaptorul de la iesirea din tub se fixeaza adaptorul de la intrare in tub cu o seringa si se injecteaza aer, se lasa seringa in adaptor dar se elibereaza pistonul acesteia. Daca pistornul este impins inapoi inseamna ca adaptoarele sunt fixate. Executia si supravegherea incercarii presupune urmatoarele etape : setarea temp. incercarii; injectarea probei de incercat, luminarea tubului prin activarea sursei de lumina inregistrarea valorii densitatii la incetarea oscilatiei tubului in forma de u; golirea tubului in forma de u cu ajutorul pompei de aer urmata de curatirea cu solventi adecvati si uscarea prin suflare de aer. Incercarea se repeta pe o doua proba din acelasi esantion obtinand rezultate duble pt. caracteristica masurata. Rezultatul incercarii este afisat digital dupa cateva minute de la repetarea probei de incercat pe afisajul principal, este exprimat in gram pe metru cub cu 4 zecimale. Rezultatul afisat pentru fiecare din cele doua probe din acelasi esantion se inregistreaza in caietul de lucru.

DETERMINAREA CULORII ASTM

Culoarea este parametrul conventional care indica in general gradul de transparenta a produselor petroliere. Culoarea ASTM serveste unei scari empirice de exprimare a culorii lichidelor petroliere mai inchise decat culoarea SAYBOLT, pornind de la 0,5 (culoarea mai deschisa ) si pana la 8 (culoarea cea mai inchisa). Colorimetrul ASTM nu necesita conditii de mdeiu deosebite si functioneaza corespunzator in conditii de mediu uzuale , asigurate de instalatia de aer conditionat. Principiul metodei : culoarea produselor petroliere reprezinta un criteriu secundar de esantionare a calitatii si da indicatii asupra stabilitatii , asupra gradului de rafinare si asupra contaminarii. Culoarea mai inchisa indica prezenta unor compusi de oxidare, efect al stabilitatii reduse , fie contaminarea cu un produs mai greu si mai inchis la culoare. Principiul consta in compararea culorii unei coloane de produs de grosime constanta cu o serie de 16 filtre de sticla colorata numerotate de la 0,5 la 8. produsul si filtrele sunt strabatute simultan de lumina. Se priveste prin ocularul unei lunete cu doua lentile, prin transparenta unui produs simultan cu rotirea discului cu filtre pana la egalizarea celor doua campuri. Rezultatul incercarii este numarul filtrului de culoare de referinta cel mai apropiat la care s-a realizat egalizarea culorilor.

Pregatirea probei de incercat : se executa o examinare preliminara a esantionului si in functie de claritate sau culoare se procedeaza la incalzire sau dilutie. Daca este nevoie de incalzire pentru limpezire se determina punctul de tulburare al produsului pentru a stabili limita maxim a la care poate fi incalzit produsul (6 grade peste punctul de tulburare ). Daca culoarea este mai inchisa decat 8 ASTM se face dilutia in amestec de 15 % produs si 85% benzina de culoarea etalonului de bicromat de potasiu ( aceasta este proba pentru incercare).