Îndrumător lapte

1. REGULI DE PROTECŢIA MUNCII ÎN LABORATOR

• În laboratorul destinat analizelor fizico-chimice, fumatul şi consumul de alimente este interzis;

• Nu se va lucra în apropierea flăcării cu următoarele substanţe inflamabile: alcool, eter, benzen, xilen, toluen şi amestecul acestora;

• Se vor folosi pipete automate sau cilindrii gradaţi în cazul măsurării substanţelor toxice sau corozive (acid clorhidric, acid sulfuric, acid azotic, alcool metilic, cianuri etc.);

• Pe toate sticlele de laborator trebuie aplicate etichete cu denumirea conţinutului, concentraţia şi menţiunea dacă acesta este coroziv, toxic sau inflamabil;

• Mirosirea unei substanţe se face cu precauţie, fără a se aspira puternic, pentru a se evita iritarea mucoasei nazale;

• Substanţele inflamabile, nu se vor încălzi direct pe flacără, ci într-un vas cu apă fierbinte, după stingerea sursei de căldură;

• La încălzirea unui lichid în eprubetă, gura acesteia nu trebuie să fie îndreptată spre acela care o ţine în mână sau spre o altă persoană;

• Când se lucrează cu substanţe inflamabile, toate focurile din laborator vor fi stinse iar geamurile deschide;

• La turnarea unei substanţe într-un lihid, nu ne vom apleca asupra vasului în care se toarnă lichidul;

• Acidul sulfuric se toarnă în butirometru numai cu pipete automate. În timpul agitării butirometrului, acesta trebuie înfăşurat în material textil;

• Când dorim să diluăm acid sulfuric, totdeauna acesta se va turna în apă (şi nu invers) şi în cantităţi mici;

Arsuri

• Locul unde acidul sulfuric ne-a stropit, se va spăla cu apă din belşug, se va neutraliza cu o bază slabă şi se va unge cu o cremă grasă;

• Arsurile provocate de foc, se spală cu o soluţie de tanin, care este lăsată să se usuce pe piele;

• În cazul arsurilor cu soluţii bazice, neutralizarea se face cu o soluţie de 2% acid boric sau acid acetic;

• Arsurile cu acizi se tratează prin spălare cu apă din belşug, după care se neutralizează cu o soluţie de 2% bicarbonat de sodiu cu puţină apă şi care se ţine pe locul arsurii timp de 10 minute, după care se spală cu apă din belşug;

• În cazul arsurilor cu lichide fierbinţi, locul ars se spală cu alcool etilic sau spirt medicinal şi apoi se tratează cu o soluţie de tanin sau emulsie de ulei cu apă de var sau numai cu ulei;

Intoxicaţii

• În caz de intoxicaţii cu acid sulfuric, acid azotic sau acid clorhidric, se foloseşte ca antidot apă cu săpun (15 g săpun dizolvat în 2 l apă), lapte, ulei, grăsime, albuş de ou;

• În caz de intoxicaţii cu alcool metilic, se foloseşte ca antidot 15 g cărbune animal sau 50 g bicarbonat de potasiu sau 30 g sulfat de magneziu, administrate pe cale orală;

• În caz de intoxicaţii cu azotat de argint, ca antidot se foloseşte laptele, apă cu albuş de ou sau apă cu sare de bucătărie (20 g sare la 200 ml apă).

2. PRINCIPII PRIVIND EXAMENUL ORGANOLEPTIC

Prin examenul organoleptic al laptelui se apreciază dacă însuşirile lui sunt cele normale sau au suferit unele modificări, datorită nerespectării regulilor de igienă în timpul mulgerii şi manipulării sau din cauza unor falsificări.

Produsele lichide (lapte, frişcă, smântână), se examinează în vase de sticlă incoloră iar produsele solide (unt, brânzeturi), pe farfurii albe.

Produsele examinate vor avea temperatura de 15-20oC. Produsele ce se consumă calde, se vor examina şi în stare caldă.

Examenul organoleptic începe cu examinarea stării ambalajului, marcarea şi se continuă examenul în ansamblu al produsului, după care se examinează produsul pe secţiune, apreciind culoarea, consistenţa, mirosul, iar dacă este cazul, se apreciază şi gustul.

La produsele lichide, mirosul se apreciază imediat după deschiderea ambalajului sau a recipientului. Mirosul se apreciază la temperatura de 15-20oC iar dacă nu este elocvent, produsul poate fi şi încălzit.

Pentru aprecierea gustului, produsele se vor menţine în gură un anumit timp, pentru a lua contact cu întreaga suprafaţă a limbii. Restabilirea sensibilităţii gustative se va face prin clătirea gurii cu apă uşor sărată, consumarea unui măr acrişor sau a unei bucăţi de pâine.

3. IMPORTANŢA ANALIZELOR ÎN LACTOLOGIE

Analiza laptelui şi a produselor lactate, urmăreşte cunoaşterea compoziţiei chimice, aprecierea prospeţimii, evidenţierea falsificărilor, stabilirea încărcăturii bacteriene, concluzionând în ce măsură se încadrează în prevederile standardelor în vigoare.

Analizele se grupează în trei categorii:

- analize organoleptice

- analize fizico-chimice

- analize bacteriologice