Metode de încercare a durității Rockwell

2.1. Introducere

Metoda Rockwell de determinare a duritãþii se aplicã pentru urmãtoarele materiale: oþeluri în stare cãlitã, metale dure, oþeluri de scule, bronzuri, alame speciale etc. Nu se recomandã aplicarea acestei metode la determinarea duritãþii aliajelor cu structurã neomogenã sau a materialelor fragile.

Încercarea de duritate Rockwell se executã în condiþiile atmosferei ambiante, iar valoarea acesteia se exprimã prin adâncimea de pãtrundere a unui penetrator conic de diamant sau a unui penetrator sferic de oþel (de forme ºi dimensiuni standardizate) în piesa de încercat.

Notarea duritãþii Rockwell se face astfel:

-

HRC – când penetratorul este con de diamant (fig. 2.1, a);

-

HRB – când penetratorul este bilã de oþel (fig. 2.1, b);

Fig. 2.1. Schema încercãrii de duritate Rockwell

a – penetrator con de diamant;

b – penetrator bilã de oþel cãlit.

12

Încercarea de duritate Rockwell constã în apãsarea unui penetrator (con de diamant sau bilã de oþel) sub o sarcinã iniþialã F0 ºi apoi sub o suprasarcinã F1 ºi mãsurarea adâncimii de pãtrundere e, dupã îndepãrtarea suprasarcinii, menþinându-se sarcina aplicatã iniþial.

Duritatea Rockwell se calculeazã pe baza adâncimii de pãtrundere e. Cu cât un corp este mai dur, cu atât deformaþiile plastice sunt mai mici în raport cu cele elastice, deci adâncimea remanentã de pãtrundere e a penetratorului este o mãrime invers proporþionalã cu duritatea materialului încercat.

Duritatea Rockwell reprezintã diferenþa dintre o adâncime convenþionalã E ºi adâncimea pãtrunderii remanente e a penetratorului sub o suprasarcinã F1. Adâncimea se mãsoarã faþã de poziþia penetratorului sub sarcina iniþialã F0.

HR = E - e; (2.1)

unde: E este o constantã (o mãrime convenþionalã);

e – adâncimea remanentã de pãtrundere.

Încercarea se executã prin apãsarea penetratorului în material în trei faze (fig. 2.1).

- în prima fazã piesa de încercat se aduce în contact cu penetratorul, apãsându-se asupra piesei cu o sarcinã iniþialã F0 (poz. 1).

- asupra penetratorului se aplicã suprasarcina F1, penetratorul pãtrunzând adânc în piesã, deformând plastic ºi elastic materialul (poz. 2).

- se îndepãrteazã suprasarcina F1 ºi penetratorul se ridicã pânã într-o poziþie corespunzãtoare deformaþiilor plastice din material (poz. 3).

Diferenþa dintre adâncimea de pãtrundere este chiar adâncimea de pãtrundere remanentã e.