Caracterizarea Substantei Tensioactive Abex

Imagine preview
(9/10 din 3 voturi)

Acest laborator prezinta Caracterizarea Substantei Tensioactive Abex.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere doc de 12 pagini (in total).

Profesor: Bogatu Cristina

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Chimie Organica

Extras din document

Abstract

În prezenta lucrare s-a realizat caracterizarea substantei tensioactive Abex, prin determinarea concentratiei critice micelare a acesteia.

Pentru determinarea concentratiei critice micelare al Abex-ului am efectuat studiul variatiei tensiunii superficiale, variatiei conductivitatii, variatia densitatii si variatia vâscozitatii.

În urma acestor studii experimentale s-a putut determina atât concentratia critica micelara, cât si cea mai buna metoda pentru determinarea acesteia .

Cuvinte cheie: Abex, concentratia critica micelara, tensiune superficiala, conductivitate, densitate, viscozitate.

IntroducereSubstantele tensioactive (agenti activi de suprafata, surfactanti) sunt substante larg folosite în tehnica si gospodarie, ca detergenti, emulgatori (dispersanti, spumanti), agenti de umectare sau de solubilizare. Ele sunt de obicei substante organice sintetice, capabile, datorita structurii lor, sa micsoreze tensiunea superficiala a lichidelor, de obicei a apei.[1]

Sunt substante organice ionice sau neionice având în componenta o catena hidrocarbonata lunga, cu 22-24 atomi de carbon si o grupare cu electronegativitate marita. [4]

În functie de natura gruparii hidrofile, substantele tensioactive se împart în: substante cu capat anionic (sarurile acizilor grasi, ex: dodecilsulfatul de sodiu); substante cu capat cationic (saruri cuaternare de amoniu); substante tensioactive neionice (alcooli, polietilen oxizi, compusi clorurati ex: Romopal, Abex); surfactanti amfoteri. [4]

În aceasta lucrare am utilizat substanta tensioactiva neionica Abex, care prezinta urmatoarea formula chimica:

În prezenta lucrare se urmareste determinarea concentratiei critice micelare a substantei tensioactive Abex si caracterizarea acesteia.

2. Parte experimentala

În prezentul studiu s-a determinat variatia tensiunii superficiale, variatia conductivitatii, variatia densitatii, variatia vâscozitatii si concentratia critica micelara.

În urmatoarele sunt prezentate reactivii care au fost utilizati pentru aceste determinari, sunt descrise metodele aplicate si sunt exprimate datele experimentale.

În Tabelul 1. sunt prezentati reactivii cu care s-a lucrat.

Tabel 1.Reactivi

Compozitia % a solutiilor de Abex Volumul

solutiei de Abex 1% Volumul de apa

distilata

0 0 100

0,25 25 75

0,5 50 50

0,75 75 25

1 100 0

a. Studiul variatiei tensiunii superficiale a substantei tensioactive Abex

Tensiunea superficiala a unui lichid determina marimea picaturii care se formeaza la curgerea lichidului printr-un orificiu rotund, cu raza r, în momentul ruperii acesteia. Greutatea picaturii este egala cu forta care tinde sa retina picatura. Astfel, cunoscând greutatea unei picaturi se poate determina tensiunea superficiala. [3]

Practic, nu se masoara greutatea unei picaturi izolate, ci se determina tensiunea superficiala, determinarea numarului de picaturi care corespund unui volum determinat din volumul lichidului scurs. [3]

Astfel, pe baza relatiei:

f = 2Àrà = (1)

unde:

- Ã, tensiunea superficiala,

- r, raza capilarului;

- V, volumul lichidului scurs, mL;

- Á, densitatea,

- g, acceleratia gravitationala,

- N, numarul de picaturi din volumul V

- f, forta.

Se poate deduce ca pentru doua lichide cu densitatile Á1 si Á2, care curg prin acelasi orificiu exista, pentru o temperatura data, relatia:

(2)

Pentru determinarea tensiunii superficiale am utilizat metoda stalagmometrica, care este o metoda relativa de determinare. [3]

Stalagmometrul este un tub de sticla îndoit de doua ori în unghi drept, care are pe portiunea mai lunga o umflatura sferica 1, cu capacitatea de câtiva mL, si care este prevazut la capatul inferior, slefuit plan, cu o mica deschidere 2. Când lichidul se scurge din stalagmometru, prin orificiul 2, se formeaza o picatura, care se mareste treptat si care se desprinde numai când greutatea ei depaseste tensiunea superficiala. Aceasta tensiune este aproximativ proportionala cu greutatea picaturilor. [3]

Fisiere in arhiva (2):

  • Caracterizarea Substantei Tensioactive Abex
    • Abex 1.doc
    • Abex 2.doc

Alte informatii

S-a caracteriza Abexul dupa mai multe experimente in laborator