Lipidele, Protide, Nucleoproteide, Pigmenti Naturali Vegetali, Vitamine, Enzime.

Laborator
6.3/10 (3 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 19 în total
Cuvinte : 7657
Mărime: 123.33KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ileana Manciulea
Este lucrarea de laborator, formatul word pentru orientarea in laborator!Pote fi utilizat si ca suport de curs fiind suficient de complex!

Extras din document

Lipidele sunt compuşi organici naturali larg răspândiţi în organismele vii. Din punct de vedere al structurii lor lipidele constituie o clasă eterogenă de compuşi, în general, esteri ai alcoolilor ( trioli, steroli, alcooli, superiori) cu acizi graşi superiori.

Lipidele se clasifică în:

- lipide simple (gliceride, steride, ceride, etolide);

- lipidele complexe (heterolipide) subdivizate în: glicerofosfolipide fără azot (acizi fosfatidici, inositofosfatide) şi cu azot (gliceroaminofosfatide: lecitine, cefaline, serinfosfatide) şi lipide derivate.

Lipidele constituie o importantă sursă energetică; au rol plastic, intrând în structura diferitelor componente celulare şi subcelulare, în structura membranelor celulare (în asociaţie cu proteinele); au rol de protecţie mecanică şi termică prevenind uscarea dermei; în diferite procese metabolice.

Structura lor hidrofobă apolară explică insolubilitatea în apă şi solubilitatea lor în solvenţi organici (eter, cloroform, benzen, tetraclorură de carbon, acetonă, alcool) şi amestecuri ale acestora.

Extracţia şi determinarea lipidelor din plante. Metoda Soxhlet

La baza extracţiei, separării şi determinării lipidelor se află solubilitatea diferită a acestora în diferiţi solvenţi organici.

Amestecul extras, rămas după îndepărtarea solventului, constituit din lipide, ceruri, răşini, uleiuri eterice, pigmenţi vegetali ş.a. constituie ceea ce se numeşte grăsimi brute.

Extracţia grăsimilor în solvenţi se realizează cu ajutorul extractorului Soxhlet, iar determinarea se face prin două metode:

- metoda directă (gravimetrică), care constă în cântărirea reziduului după extracţie şi după îndepărtarea solventului;

- metoda indirectă, care constă în stabilirea substanţei extrase ca diferenţă intre masa materialului înainte de extracţie şi după extracţie.

Determinarea conţinutului de grăsimi prin metoda directă

fig. 28 - Se cântăresc la balanţa analitică 5-10 g (m1) din materialul uscat la 950 C şi se introduc în cartuşul de hârtie poroasă, care se plasează în extractorul aparatului Soxhlet, după ce a fost adus în prealabil la pondere constantă.

- Se cântăresc, tot la balanţa analitică, balonul curat şi uscat în care s-a introdus o bucăţică de porţelan poros, pentru reglarea fierberii.

- Se introduce solventul ales pentru extracţia cu ajutorul unei pâlnii în extractor, peste cartuşul de extracţie cu încărcătura sa, intr-o cantitate care să realizeze o sifonare, şi în plus, cu exces de 20-30 mL.

- Se montează refrigerentul ascendent şi se începe încălzirea pe baia de apă electrică; Prin încălzirea balonului vaporii de solvent ajung în refrigerent, unde se condensează şi cad în cartuşul cu material, extrăgând o parte din substanţele solubile în solventul întrebuinţat.

- Nivelul solventului din extractor crescând mereu, în momentul în care ajunge la înălţimea cotului turbuşorului de sifonare se va scurge, prin sifonare, atrenând deci şi o parte din lipide (plus alte substanţe amintite) produsului analizat (fig. 28).

Solventul din balon distilând, va urma, în continuare, acelaşi drum (refrigerent-extractor) transportând o nouă cantitate de substanţă extrasă.

După 15-20 sifonări (3-4 ore) se întrerupe încălzirea; după răcire se demontează balonul, se îndepărtează solventul, prin distilare, se usucă balonul într-o etuvă la 1050 C până la pondere constantă, stabilită la balanţa analitică, după prealabila răcire (cam 1/2 oră) într-un exicator cu CaCl2 anh.

Calculul:

Conţinutul de substanţă extrasă (grosime brută) se stabileşte efectuând diferenţa dintre masa balonului cu reziduul de extracţie (mr) şi masa balonului gol (m0), dinaintea extracţiei.

Raportat la 100 g material analizat:

% lipide (grăsime brută) =

Pentru a verifica dacă a fost extrasă întreaga cantitate de grăsimi ar fi necesară repetarea operaţiilor şi compararea rezultatelor. Dacă nu este cunoscut conţinutul aproximativ de lipide al materialului analizat şi corelarea timpului de extracţie (numărul de sifonări) cu acest conţinut nu a fost corespunzătoare pot apărea diferenţe.

Lipidele sunt caracterizate, din punct de vedere fizic şi chimic printr-o serie de constante (densitatea, punct de solidificare ş.a.) şi indici (indicele de aciditate, saponificare şi de iod).

Determinarea indicelui de aciditate

Indicele de aciditate reprezintă cantitatea de KOH, în mg, necesară pentru neutralizarea acizilor graşi liberi dintr-un gram de grăsime.

Grăsimile naturale sunt neutre. Aciditatea lor apare în timpul conservării sau prelucrări, cu urmare a acţiunii O2, din aer şi a vaporilor de apă, proces care poate fi reprezentat, în general, prin reacţia:

Indicele de aciditate stabilit la date diferite dă indicaţii asupra intensităţii procesului de degradare a grăsimii.

Principiul metodei:

Metoda de determinare a indicelui de aciditate se bazează pe reacţia de neutralizare a acizilor graşi liberi cu KOH de titru cunoscut, în prezenţa unui indicator (fenolftaleina).

Reacţia de bază:

R-COOH +KOH = R-COOK +H2O

Reactivi necesari: soluţie KOH 0,1 N; amestec de alcool şi eter 1:2 sau alcool şi

benzen 1:2; soluţie alcoolică 1% de fenolftaleină.

Modul de lucru:

- Într-un flacon Erlenmayer de 100-150 mL se cântăresc 3-5 grame (sau un volum de 2 mL de ulei cu densitatea cunoscută), care se dizolvă în 20 mL alcool + eter neutralizat.

- Se adaugă 2-3 picături de fenolftaleină şi, sub agitare, se titrează cu o soluţie KOH 0,1 N până la roz persistent timp de un minut. Dacă în timpul titrării amestecul se tulbură, se încălzeşte uşor prin cufundarea vasului într-o baie de apă caldă.

Preview document

Lipidele, Protide, Nucleoproteide, Pigmenti Naturali Vegetali, Vitamine, Enzime. - Pagina 1
Lipidele, Protide, Nucleoproteide, Pigmenti Naturali Vegetali, Vitamine, Enzime. - Pagina 2
Lipidele, Protide, Nucleoproteide, Pigmenti Naturali Vegetali, Vitamine, Enzime. - Pagina 3
Lipidele, Protide, Nucleoproteide, Pigmenti Naturali Vegetali, Vitamine, Enzime. - Pagina 4
Lipidele, Protide, Nucleoproteide, Pigmenti Naturali Vegetali, Vitamine, Enzime. - Pagina 5
Lipidele, Protide, Nucleoproteide, Pigmenti Naturali Vegetali, Vitamine, Enzime. - Pagina 6
Lipidele, Protide, Nucleoproteide, Pigmenti Naturali Vegetali, Vitamine, Enzime. - Pagina 7
Lipidele, Protide, Nucleoproteide, Pigmenti Naturali Vegetali, Vitamine, Enzime. - Pagina 8
Lipidele, Protide, Nucleoproteide, Pigmenti Naturali Vegetali, Vitamine, Enzime. - Pagina 9
Lipidele, Protide, Nucleoproteide, Pigmenti Naturali Vegetali, Vitamine, Enzime. - Pagina 10
Lipidele, Protide, Nucleoproteide, Pigmenti Naturali Vegetali, Vitamine, Enzime. - Pagina 11
Lipidele, Protide, Nucleoproteide, Pigmenti Naturali Vegetali, Vitamine, Enzime. - Pagina 12
Lipidele, Protide, Nucleoproteide, Pigmenti Naturali Vegetali, Vitamine, Enzime. - Pagina 13
Lipidele, Protide, Nucleoproteide, Pigmenti Naturali Vegetali, Vitamine, Enzime. - Pagina 14
Lipidele, Protide, Nucleoproteide, Pigmenti Naturali Vegetali, Vitamine, Enzime. - Pagina 15
Lipidele, Protide, Nucleoproteide, Pigmenti Naturali Vegetali, Vitamine, Enzime. - Pagina 16
Lipidele, Protide, Nucleoproteide, Pigmenti Naturali Vegetali, Vitamine, Enzime. - Pagina 17
Lipidele, Protide, Nucleoproteide, Pigmenti Naturali Vegetali, Vitamine, Enzime. - Pagina 18
Lipidele, Protide, Nucleoproteide, Pigmenti Naturali Vegetali, Vitamine, Enzime. - Pagina 19

Conținut arhivă zip

  • Lipidele, Protide, Nucleoproteide, Pigmenti Naturali Vegetali, Vitamine, Enzime..doc

Alții au mai descărcat și

Lucrare Stiintifica

CAPITOLUL I PROTEINELE STRUCTURA SI PROPRIETATI CHIMICE Proteinele sunt compusi organici naturali cu structura complexa si masa moleculara mare,...

Enzime Utilizate in Biosinteza Proteinelor

1.INTRODUCERE: Proteinele joaca mai multe roluri in organism ca : enzime, enzime inhibatorii, hormoni, rol protector (anticorpi),regulatori...

Monitorizarea Hidrocarburilor Aromatice și Poliaromatice din Sol

1. Hidrocarburile aromatice policiclice (HAP) sunt compusi organici nepolari alcatuiti din doua sau mai multe nuclee benzenice fuzionate care pot...

Enzime in Industria Alimentara

CAPITOL I. 1. Scurt istoric al enzimelor Reacţiile enzimatice au fost folosite din timpurile cele mai vechi pentru fabricarea vinului, a...

Vitamine

Vitaminele sunt substanţe chimice de origine exogenă, indispensabile funcţionării normale a organismului animal. Alături de enzime şi hormoni ele...

Alfa-Amilaza

A. PREZENTARE GENERALA A ENZIMEI: Amilaza este o enzima ce activeaza hidroliza amidonului in maltoza si dextrine. Enzimele sunt componente de...

Importanta Fierului in Sisteme Biologice

Enzimele, compusi biologici macromoleculari, cu proprietati catalitice, produse exclusiv de celulele vii, sunt holoproteine cu structuri...

Rolul unor elemente chimice în sistemele biologice

Materia vie este formată din aceleaşi elemente chimice care există şi în natura anorganică, iar organismele vii preiau în mod selectiv din mediul...

Ai nevoie de altceva?