Extras din laborator
Degradarea sub actiunea factorilor fizici (temperatura, presiune, radiatii luminoase, solicitari mecanice) se numeste degradare fizica, iar cea sub actiunea unor substante chimice, degradare chimica. Comportarea polimerilor la incalzire poate determina fenomene reversibile sau ireversibile ce conduc la degradarea fizica – modificarea parametrilor fizico-mecanici -si degradare chimica, termooxidativa (incalzirea in prezenta oxigenului din atmosfera), cu modificarea proprietatilor chimice.
Principiul lucrarii. Stabilitatea termica a unui polimer reprezinta temperatura maxima, in conditii determinate, pe care o poate suporta polimerul fara a-si modifica stabilitatea dimensionala. La incalzire peste o anumita temperatura deformarile ce apar devin ireversibile ceea ce limiteaza mult domeniul de utilizare al polimerilor. Degradarea termica consta in ruperea legaturilor chimice din catenele principale sau secundare cu formarea unor produsi cu greutate moleculara mai mica.
Policlorura de vinil PVC: (-CH2-CHCl-)n ocupa un rol important printre materialele folosite in tehnica, dar prezinta inconvenientul unei stabilitati termice reduse. Sub influenta caldurii, polimerul sufera o degradare termica insotita de aparitia unei coloratii (galben, rosu, maron si apoi brun). Pe masura ce coloratia se accentueaza spre brun proprietatile fizico-mecanice ale polimerului se inrautatesc. Polimerul devine casant si in final are loc distrugerea lui totala. Degradarea PVC duce la ruperea legaturilor chimice in catena macromoleculara, la aparitia legaturilor nesaturate in catena sau la modificarea compozitiei chimice a polimerului ca urmare a formarii unor grupe functionale : grupe carboxyl (-COOH), peroxo (-O-O-) etc.
Prin degradare termica polimerii pot forma compusi cu masa moleculara mica sau se pot reticula formand macromolecule cu structuri ramificate sau tridimensionale.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Stabilitatea termica a policlorurii de vinil.doc