PACDV

Lucrare de laborator nr.1

1.1 Scopul lucrării:

Însușirea problemelor legate de orientarea și fixarea pieselor în dispozitive de prelucrare la mașini-unelte în vederea stabilirii schemei de orientare și fixare.

1.2 Consideratii generale:

Oricare piesa este proiectată pentru un anumit scop,deci trebuie să îndeplinească un anumit rol funcțional în ansamblul din care face parte.În acest scop proiectantul trebuie să indice materialul,tratamentul termic,dimensiunile,precizia dimensională de formă,de poziție și rugozitatea suprafețelor;toate acestea fiind concentrate în desenul de execuție al piesei.

Pentru executarea diferitelor operații de prelucrare este necesar ca semifabricatul să fie instalat in dispozitiv într-o anumită poziție,astfel încît la prelucrarea unei suprafețe sau a unui grup de suprafețe pe piesă să se obțină cotele care determină poziția suprafeței sau a grupului de suprafețe,în raport cu celelalte suprafețe ale piesei,în limita toleranțelor prescrise,în conformitate cu desenul de execuție al piesei.

Semifabricatul se orientează astfel în dispozitiv ,încît la prelucrarea unei suprafețe sau grup de suprafețe,pe piesă se obțin cotele care reprezintă distanțele de la suprafețele elementelor geometrice de orientare a semifabricatului la suprafețele determinate de traiectoriile tăișurilor principale ale sculelor așchietoare.Acest lucru este determinat de faptul că la proiectare poziția tăișurilor principale ale sculelor se determină în raport cu reazemele.

Pentru semifabricatul din fig 1.1 cele două suprafețe A și B,generate de tăișul sculei, au poziții față de suprafețele A1 și B1 și deci pe piesă vor rezulta cotele corespunzătoare distanțelor de la suprafețele determinate de tăișurile sculei la cele ale reazemelor.

Elementele geometrice ale semifabricatului, față de care se determină poziția suprafețelor ce urmează a fi generate,poartă denumirea empirică de baze.

În procesul de orientare al unui semifabricat,oricît de complex ar fi el,participă un numar limitat de baze,care în raport de funcționalitatea și contribuția lor la realizarea orientării,pot fi:

1.Bazele de cotare(măsurare)-Constituite din elemente geometrice-puncte,drepte,suprafețe-față de care se determină,pornind direct de la

condițiile funcționale,prin cote liniare și

Fig.1.1 unghiulare,poziția suprafețelor ce urmează a fi prelucrate.Ansamblul bazelor de cotare formează sistemul de baze de cotare (s.b.c.),care poate fi foarte variat funcție de de gradul de libertate a suprafeței.

De exemplu la prelucrarea găurii cu diametrul d(Td),existente pe semifabricatul din fig 1.2a ,suprafețele A și B constituie baze de cotare.Acestea baze pot fi reale,ca cele din fig 1.2a sau imaginare ca cele din fig 1.2b,unde baza de cotare este axa de simetrie a canalului existent pe semifabricat.De menționat că bazele imaginare se determină indirect prin intermediul bazelor reale de contact.

Fig.1.2

2.Baze de orientare(prelucrare)- sunt formate din elemente geometrice-puncte,drepte,suprafețe –după care se face orientarea semifabricatului în dispozitiv,pornind direct sau indirect de la condițiile funcționale.Aceste baze se pot suprapune total au parțial peste cele de cotare sau pot fi complet distincte.

Astfel,de exemplu,pentru prelucrarea găurii cu diamterul d(Td) se folosesc la orientarea semifabricatului suprafețele A și B,bazele de cotare se suprapun peste cele de orientare.Un caz particular de suprapunere a bazelor îl reprezintă piesele la care poziția suprafețelor de generat este dată față de un element geometric imaginar(fig 1.2b).Aici,pentru orientare,trebuie să se folosească suprafețele reale A ale canalului,a cărui axă de simetrie este bază de cotare a găurii.Deci dacă se alege pentru orientare suprafața A,care materializat determină axa Dz-z a canelului rezultă:

SBC= Dz-z;B;C; SBO= Dz-z;B;C; de unde SBC SBC

Dacă se aleg pentru orientare suprafețele B și D,apare o suprapunere parțială a celor două tipuri de baze,iar dacă se utilizează suprafețele D și E,bazele de cotare și orientare sunt complet distincte.

Atunci cînd bazele de orientare se suprapun peste cele de cotare,acestea se numesc baze principale,iar prin intermediul lor și precizia de orientare a suprafețelor de prelucrat în raport cu traiectoriile tăisurilor sculelor se realizează fară erori.Uneori realizarea acestei suprapuneri duce la complicații constructive ale dispozitivului și la dificultăți de exploatare a acestuia.