Audit financiar teste

Teste grila - intrebari si raspunsuri - examen audit

1. Cum explicaţi necesitatea unui Cod etic în audit?

Necesitatea Codului constă în :

1. necesitatea garantării unei calităţi optime a serviciilor;

2. conservarea încrederii publicului în profesie;

3. asigurarea protecţiei, atăt a profesionistului contabil căt şi a terţilor beneficiari sau utilizatori ai serviciilor acestuia;

4. confirmarea de autoritate a lucrărilor efectuate de profesioniştii contabili;

5. necesitatea asigurării apărării onoarei şi independenţei profesionistului contabil şi a organismului din care face parte.

2. Care sunt principiile fundamentale ale eticii în audit înscrise în Codul etic?

1. Integritatea şi obiectivitatea;

2. Competenţa profesională, grijă şi sărguinţă;

3. Confidenţialitate;

4. Profesionalism;

5. Respectul faţă de normele tehnice şi profesionale.

3. Explicaţi principiul integrităţii şi obiectivităţii în audit.

Integritatea – presupune că profesionistul contabil trebuie să fie drept şi cinstit atunci efectuează servicii profesionale. Integritatea implica si tranzactii corecte si juste. Un auditor nu trebuie sa fie asociat cu rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea contin declaratii false sau omisiuni ce induc in eroare, informatii date cu iresponsabilitate

Obiectivitatea – presupune că profesionistul contabil trebuie să fie imparţial, fără prejudicati, să nu se afle în situaţii de incompatibilitate, de conflict de interese, care să pună la îndoială rationamentele profesionale ale acestuia.

4. Explicaţi principiul competenţei în audit.

Competenţa profesională presupune că profesionistul contabil trebuie să furnizeze servicii profesionale cu competenţă, grijă şi sărguinţă şi să fie la curent cu ultimele evoluţii şi noutăţi din practica profesională, din legislaţie şi tehnici de lucru.

Principiul competentei profesionale si atentiei cuvenite impune urmatoarele obligatii:sa mentina cunostintele si aptitudinile profesionale la un nivel necesar astfel incat sa asigure clientii ca primesc servicii profesionale competente; sa actioneze cu constiinciozitate in conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile, atunci cand ofera servicii profesionale

Competenţa profesională se divide în două componente: achiziţionarea competenţei profesionale şi menţinerea competenţei.

Respectarea princiului compentetei nu se restrange doar la profesionistul contabil autorizat ci si la cei care isi desfasoara activitatea sub autoritatea acestuia. Profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca subordonatii au pregatirea si beneficiaza de supraveghere adecvata.

5. Explicaţi principiul confidenţialităţii în audit.

Confidenţialitatea presupune că profesionistul contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor obţinute în timpul misiunilor sale şi nu trebuie să le utilizeze sau să le divulge fără autorizare scrisa, în afară de cazurile cănd obligaţia divulgării e prevăzută prin lege sau norme regulamentare.

Această obligaţie se aplică şi după terminarea relaţiilor între profesionist şi clientul sau angajatorul său.

Profesionistii contabili sunt sau pot fi obligati sa divulge informatii confidentiale in urmatoarele situatii:

- divulgarea este autorizata de client;

- divulgarea este autorizata prin lege(printr-o hotarare a instantei, pentru a aduce la cunostinta autoritatilor publice in masura incalcarile legii)

- la cererea organelor controlului de calitate a organismelor profesionale sau pentru a proteja interesele profesionale ale unui membru; in aceasta situatie principiul confidentialitatii trebuie respectat si de persoanele care au intrat in posesia diverselor informatii.

6. Conceptul de independenţă în audit.

Principiul independenţei se aplică tuturor profesioniştilor contabili în practica liberă, indiferent de natura serviciului prestat.In cazul executării unei misiuni de audit independenţa devine cea mai sigură garanţie că profesionistul contabil şi-a îndeplinit misiunea în condiţii de integritate şi cu obiectivitate.

Componentele fundamentale ale independenţei sunt:

-independenţa de spirit(raţionamentul profesional)-acea stare de spirit a expertului contabil potrivit careia el poate emite o opinie in conditii de integritate si cu obiectivitate şi

- independenţa în aparenţă (comportamentală)- inexistenta unor fapte, circumstante sau situatii care ar putea fi atat de semnificative incat o terta persoana bine informata, dar si bine intentionata considera ca integritatea si obiectivitatea expertului contabil au fost compromise.

Responsabilitatea pentru respectarea exigentelor referitoare la independenta revine profesionismului contabil chiar si in cazul folosirii de catre acesta a unor colaboratori, salariati, experti, etc pentru realizarea misiunii de audit.

Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi, teoretic, ameninţată de o mare varietate de situaţii. Multe ameninţări se încadrează în următoarele categorii:

(a) Ameninţările generat de interesul propriu apar atunci când auditorul profesionist sau un membru imediat sau un membru apropiat al familiei acestuia are un interes financiar sau de alt gen;

(b) Ameninţările generate de auto-revizuire pot apărea atunci când un raţionament anterior trebuie să fie reevaluat de către auditorul profesionist responsabil de acel raţionament;

(c) Ameninţările generate de reprezentare pot apărea atunci când un auditor profesionist promovează o poziţie sau o opinie până la un punct în care obiectivitatea sa poate fi compromisă;

(d) Ameninţările generate de familiaritate pot apărea atunci când, în virtutea unei relaţii strânse, un auditor profesionist simpatizează prea mult cu interesele altor părţi; şi

(e) Ameninţările generate de intimidare apar atunci când un auditor profesionist poate fi împiedicat să acţioneze obiectiv prin intermediul unei ameninţări, reale sau presupuse.

Natura şi semnificaţia ameninţărilor pot diferi în funcţie de natura serviciului prestat, respectiv dacă apar în urma unui serviciu prestat unui client de audit al situaţiilor financiare* , unui client de asigurare* cu privire la situaţiile non-financiare, sau pentru alt tip de client.

Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţări de interes propriu pentru un auditor profesionist de practică publică includ, dar nu sunt limitate la:

• un interes financiar în firma client sau deţinerea unui interes împreună cu un client;

• dependenţa neadecvată faţă de onorariile totale primite de la un client;

• întreţinerea unei relaţii de afaceri strânsă cu un client;

• preocuparea cu privire la posibilitatea pierderii unui client;

• potenţiala angajare la un client;

• onorarii contingente legate de misiunile de asigurare;

• un împrumut către sau de la un client de asigurare sau de la oricare din directorii sau de la alte persoane din conducerea (funcţionarii) acestuia.