Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2

Laborator
10/10 (2 voturi)
Domeniu: Ecologie
Conține 6 fișiere: docx
Pagini : 37 în total
Cuvinte : 7133
Mărime: 321.88KB (arhivat)
Publicat de: Bernard Milea
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Gonta Maria
Ministerul Educatiei din Republica Moldova Universitatea de Stat din Rebublica Moldova Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică Catedra Chimie Industriala si Ecologica

Extras din laborator

Lucrare de laborator nr. 1

A.Studiul procesului de nitrozare după variația concentrației de NO2-

Generalități:

Azotul este unul dintre cele mai importante elemente chimice pentru creșterea și dezvoltarea plantelor. Plantele primesc cantitatea necesară de azot, sub formă de săruri de azot din sol. Deseori pentru stimularea creșterii plantelor agricultorii utilizează îngrășăminte minerale compuse pe bază de azot. În plante el este supus unui proces metabolic complicat. Nitrații reprezintă un produs intermediar în acest proces. Toate plantele conțin o anumită cantitate de nitrați. Deseori ei se gasesc în sursele de ape freatice sau subterane. Pentru sănătatea umană nitrații nu prezintă nici un pericol. În cazul unei diete normale un individ poate ingera zilnic circa 100 mg nitrat și 3 mg nitrit. Pericolul apare în momentul cînd nitrații în organism sub acțiunea fermenților se reduc în nitriți. Nitriții sunt cei care intoxică organismul. Odata ajunși în sînge, nitriții interacționează cu hemoglobina și îi blochează funcția respiratorie, transformînd o parte din ea în methemoglobină, care nu este capabilă să transporte oxigen. În cantități mari, nitrații au efect de iritare a mucoasei gastro-intestinale.

Această proprietate a organismului uman de a reduce nitrații în nitriți depinde de o gamă largă de factori și este strict individuală. Nu a putut fi stabilită o corelație strînsă dintre cantitatea de nitrați primită de om cu produsele alimentare pe parcursul zilei și ponderea methemoglobinei în sînge. Cu toate acestea s-a constatat că la intoxicația cu nitriți sunt expuși unui risc sporit copii pînă la 2 ani. În scopul reducerii hazardului nitriților asupra organismului uman, sau, mai corect spus, a nitriților și a derivaților sai, cantitatea de nitrați în legume și fructe se reglementează în dependență de frecvența și cantitatea medie de produs utilizat în rația alimentară zilnică. În acest context, toate produsele agricole sunt supuse certificării sanitare. Cantitate de nitrați integrată poate fi redusă semnificativ prin organizarea corectă a rației alimentare.

Metoda de analiză a nitriților cu utilizarea reactivului Griess

Reactivi: Reactivul Griess (amestec de acid sulfanilic și α-naftilamină dizolvat în acid acetic glacial) DMA, [NO2-], acid Citric, Na2HPO4.

OBSERVAȚIE: Reactivul Griess se păstrează închis ermetic la întuneric, cel mult o săptămînă.

Pentru analize sistematice ale conținutului de nitriți în apă sunt recomandate metodele spectrofotometrice cu utilizarea reactivului Griess. La fel se utilizează și metoda de diazotare- cuplare cu reactivi modificați.

Această metodă este utilizată pentru determinarea nitriților cu conținutul de la 0,007 pina la 0,35 mg N/l.

Principiul metodei se bazează pe interacţiunea aminelor primare aromatice cu nitriţii în mediul acid cu formarea sărurilor de diazoniu. Drept rezultat al cuplării acestor săruri cu compuşi aromatici, ce conţin grupa OH- sau -NH2, se obţin coloranţii azoici intensiv coloraţi cu nuanţă roz-roşietică.

În metoda elaborată de Griess, se utilizează acidul sulfanilic (4-aminobenzosulfoacid) şi

1-naftilamina. Mecanismul acestui proces are loc după următoarea schemă:

Metoda Griess are o sensibilitate destul de înaltă. Coeficientul de extincţie la max=530 nm alcătuieşte 3,3104. Intensitatea culorii creşte direct proporţional cu [NO-2] în intervalul 10-600g/dm3 calculat pentru NO-2 şi intervalul 3-180 g/dm3 calculat pentru azot. Unul din neajunsurile acestei metode este utilizarea reactivului toxic -naftilamina.

Modul de lucru:

Condiții:

a. Temperatura - 370C;

b. Volumul total - 30 ml;

c. [DMA]- 1*10-2M

d. [NO2-]- 1*10-4M

e. pH-ul – 2,6.

Prepararea soluțiilor:

Tabelul 1

Reactivi Prepararea

Triptofan 1,1021 g de C11H12N2O2 se dizolva intr-un balon 50 ml→[Triptofan]=1∙10-2M

[NO2-] 0,069 g de NaNO2 se dizolvă într-un balon de 100 ml→[NO2-]=1∙10-2g/ml

Ac. Citric 1,921 g de ac. Citric se dizolvă în 100 ml apă distilată

Na2HPO4 7,17 g de Na2HPO4∙12H2O se dizolvă în 100 ml de apă distilată

Reactivul Griess 10 g de reactiv Griess se dizolvă în 100 ml de sol. ac. Acetic de 12%

Soluțiile-etalon de nitrit de sodiu; 0,069 g nitrit de sodiu se cîntăresc cu precizie de 0,001 g și se trec cantitativ cu apă înyr-un balon cotat de 100 cm3; după dizolvare completă, se aduce la cotă cu apă distilată și se omogenizează prin agitare; din această soluție se iau cu pipeta 1 cm3, se introduc într-un balon cotat de 100 cm3, se aduce la cotă cu apă distilată și se agită. Soluția-etalon de nitrit se prepară în ziua analizei.

Preview document

Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 1
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 2
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 3
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 4
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 5
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 6
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 7
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 8
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 9
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 10
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 11
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 12
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 13
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 14
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 15
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 16
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 17
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 18
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 19
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 20
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 21
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 22
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 23
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 24
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 25
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 26
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 27
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 28
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 29
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 30
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 31
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 32
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 33
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 34
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 35
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 36
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 37
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 38
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 39
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 40
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 41
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 42
Studiul Procesului de Nitrozare după Variația Concentrației de NO2 - Pagina 43

Conținut arhivă zip

  • Studiul Procesului de Nitrozare dupa Variatia Concentratiei de NO2
    • Lucrare de laborator nr 5.docx
    • Lucrare de laborator nr. 4 terminata.docx
    • Lucrare de laborator nr. 4.docx
    • Lucrare de laborator nr.1.docx
    • Lucrarea de laborator nr 2.docx
    • Lucrarea de laborator nr 3.docx

Alții au mai descărcat și

Chimia, Poluarea și Conservarea Solului

Emisia reprezintă eliminarea unei substanţe dintr-o sursă punctiformă sau difuză în atmosferă. Poluant - se înţelege orice substanţă solidă,...

Parametrii de Calitate a Apelor Freatice din Județul Sălaj

În tabelele prezentate mai jos vor fi redaţi câţva parametrii de calitate a apelor freatice din judeţul Sălaj, determinaţi la intervale diferite de...

Design de Produs pentru Dezvoltare Durabilă

1. Identificati 5 definitii pentru termenul “sustenabil” • sustenábil, -ă adj. 1. (despre probe, argumente, idei etc.) care poate fi susţinut. •...

Controlul poluanților în biosferă

Apa constitue leaganul vietii, prin proprietatile sale fizico-chimice participa activ la toate procesele vitale asigurind mentinerea si perpetuarea...

Fenomenul de Poluare

Cele mai des întâlnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea solului, poluarea aerului (atmosferică). Aceste elemente de bază vieţii...

Evaluarea Gradului de Poluare a Solurilor cu Metalele Grele

Solul este un mediu complex şi dinamic, caracterizat de o faună şi floră specifice, de un ansamblu de elemente minerale şi organice şi de o...

Proprietățile fizico-chimice ale solurilor - PH-ul, umeditatea, conținutul de calciul schimbabil, conținutul de humus și ionilor de Cl

a) Determinarea umidităţii solului prin metoda gravimetrică Umiditatea sau conţinutul de apă în sol este definită ca fiind cantitatea de apă care...

Determinarea Parametrilor Fizico-Chimici ale Apelor

1. Parametrii generali şi organoleptici de calitate a apelor 1.1. Determinarea transparenţei apelor Transparenţa apelor este determinată de...

Ai nevoie de altceva?