Ofertă de bani - criteriul suficienței pentru Republica Moldova

INTRODUCERE

Actualiatatea temei constă în importanţa de a analiza oferta de bani şi suficienţa acestuia, întrucît de acesta depinde creşterea economică a ţarii respective.

Scopul cercetării constă în cercetarea interacţiunii dintre creşterea economică şi politica monetară, evaluarea impactului acesteia asupra principalelor variabile macroeconomice (PIB, cursul valutar, rata inflaţiei) prin prisma influenţei deciziilor autorităţii monetare asupra conjuncturii economice şi financiare.

Subiectul cercetării îl constituie politica monetaraă, în special oferta de bani în Republaca Moldova şi situaţia de suficienţă a acestuia.

Metodologia cercetării. Este utilizată literatura de profil economic: studiu monografic, procedee statistice, analiza economico-financiară.

Baza informaţională a cercetarii au servit rezultatele cercetărilor economiştilor: J.M.Keynes, A.Marshall , S.Fischer, M.Friedman. Deasemenea o bază informaţională au contituit rapoartele şi buletinele trimestriale ale Băncii Naţionale a Moldovei, Ministerului Finanţelor din Republica Moldova, literatură de specialitate editată în Republica Moldova.

Structura studiului de caz constă din introducere, doua capitole şi concluzii.

Primul capitol cupride informaţii generale despre oferta de bani în Republiva Moldova.

Al doilea capitol constă din analiza ofertei monetare şi în cercetarea suficienţei de bani in Republica Moldova.

În concluzii sunt expuse rezultatele obţinute, problemele depistate şi cauzele acestora.

Capitolul 1. OFERTA DE BANI: INDICATOR DE ANALIZĂ

Instrumentele monetare s-au diversificat foarte mult. În toate Ţările cu economie de piaţa au fost create si perfecţionate sisteme cu economie bancar-financiare complexe. Oferta de monedă nouă este, de regulă, legată de o operaţiune de creditare, ceea ce inseamnă monetizarea unei creanţe bancare.Procesul invers, adică rambursarea unui efect de comerţ sau a unei datorii oarecare în favoarea unei bănci, echivaleaza cu o reducere a masei monetare.

Mecanismele prin care Banca Centrală pune in circulaţie moneda sunt următoarele.:

-mecanismul asigurării nevoilor statului, respectiv acoperirea deficitului bugetar prin emiterea şi negocierea bonurilor de tezaur.;

-achiziţionarea de devize străine obţinute de firme din exportul de mărfuri;

-acordarea de credite de către băncile comerciale clienţilor lor;

-formarea unor depozite bancare sub forma de conturi, din care băncile pot acorda în anumite limite, credite altor clienţi.

Băncile comerciale crează (oferă) moneda de cont (scripturală) prin acordarea de credite agenţilor economici. Orice pasiv sub formă de credite (obligaţii de plată) figurează la bancă ca un activ, sub formă de creanţă. Dimpotrivă, la nivelul agenţilor economici nonbancari, aceasta apare la pasiv, dub formă de datorie.Într-un sistem cu multiple bănci comerciale, acestea işi corelează operaţiunile cu Banca Centrala.

Trezoreria efectuează cea mai mare parte a plăţilor sale prin intermediul băncilor comerciale şi al Bancii Naţionale. Ea se poate servi însă şi de propria sa moneda, avînd facultatea de a crea moneda.

Oferta de monedă este asigurată şi de Banca Naţională, de banca de emisiune. Biletele Băncii Centrale sunt folosite in primul rînd pentru alimentarea nevoilor de resurse financiare ale statului.Operaţiunea are loc în felul următor: pentru acoperirea cheltuielilor Administraţiei de stat (în cazul bugetului sau deficitar), Trezoreria emite anumite bonuri de tezaur, pe care băncile comerciale le subscriu, plătind pentru ele. Dar, aceste bonuri subscrise pot fi revîndute Băncii Centrale, suma plătită de aceasta reprezentînd oferta de bani. Operaţiunea se produce, mai întîi, prin creditarea conturilor băncilor comerciale, apoi prin scoaterea din aceste conturi, prilej cu care biletele Băncii Centrale sunt puse in circulaţie sub forma de numerar.