Amplificator de putere în Contratimp

Tensiunea de alimentare se aplica la borna 6, iar miliampermetrul utilizat pentru masurarea curentului de alimentare este scurtcircuitat cu o capacitate de valoare foarte mare.

Cu ajutorul potentiometrului se regleaza polarizarea corecta în clasa AB de functionare, iar cu ajutorul potentiometrului se fixeaza punctul static de functionare al etajului final, având în vedere cuplajul pe curent continuu între etaje; stabilitatea punctelor statice de functionare se realizeaza prin reactie negativa pe curent continuu permanenta obtinuta prin rezistentele si . Prin aceleasi rezistente, se aplica si reactia negativa de tensiune pe semnal variabil, care poate fi întrerupta, prin cuplarea capacitatii la masa.

2. Se realizeaza conexiunea bootstrap (bornele 5 si 7 legate împreuna), se conecteaza miliampermetrul (între bornele 9 si 6) si se alimenteaza montajul cu tensiune continua de 15 V între borna 6 (+) si masa (-).

Se regleaza potentiometrul pe valoare maxima, asigurând o functionare în clasa AB.

Se excita amplificatorul la borna 2 cu un semnal sinusoidal de frecventa 1 kHz si amplitudine de circa 50 mV si se vizualizeaza forma de unda a tensiunii de iesire (borna 3 sau 7).

Se mareste amplitudinea semnalului sinusoidal pâna când se observa limitarea semnalului la iesire; se regleaza potentiometrul pâna când limitarea apare concomitent sus si jos. Se masoara tensiunea continua la borna 9 cu un voltmetru electronic si aceasta valoare va fi considerata, în continuare, .

Se reduce amplitudinea semnalului sinusoidal de la intrare si se masoara tensiunea continua la borna 3. Se masoara punctele statice de functionare ale tranzistoarelor.

3. Se studiaza performantele energetice ale amplificatorului.

Se masoara curentul de repaos al amplificatorului, , reducând amplitudinea semnalului la 0. Se masoara curentul continuu absorbit de montaj, , pentru diferite valori eficace ale semnalului de la iesire (0; 0,5 V; 1 V; …; ). Se noteaza si , valoarea maxima a tensiunii de iesire la care apar distorsiunile de neliniaritate. Se va completa tabelul 1, folosind si relatiile (1)¸(5). Se vor reprezenta grafic: , , , .

Se deseneaza forma de unda la borna 3 cu osciloscopul cuplat pe curent continuu, pentru . Se mareste apoi amplitudinea semnalului de la intrare astfel încât sa se produca o usoara limitare sus si jos; se masoara, asa cum se vede si în fig.5, valorile tensiunilor si si se explica diferenta dintre ele prin analiza schemei electrice a amplificatorului.