Extras din laborator

1. PARTICULARITĂŢILE DE BAZĂ ŞI PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE AL REŢELEI FRAME RELAY

Tehnologia Frame Relay este asemănătoare calculatorului: utilizarea ei nu necesită cunoaşterea conţinutului ei intern. Dar la luarea deciziilor în privinţa organizării sau utilizării reţelei, este necesară cunoaşterea principiilor de lucru şi a posibilităţilor componentelor principale a tehnologiei Frame Relay. Majoritatea utilizatorilor reţelei Frame Relay pînă acum nu cunosc existenţa unor sau altor posibilităţi.

În capitolul dat vom analiza componentele reţelei Frame Relay caracteristice pentru tipurile de reţele cele mai utilizate.

1.1. Componentele principale ale reţelei Frame Relay

De regulă, reţeaua Frame Relay constă din trei componente: liniile de acces local, legăturile portului şi conexiunile virtuale corespunzătoare. În capitolul dat ele sunt descrise separat, dar nu trebuie să uităm de faptul că ele sunt o parte unică a reţelei Frame Relay. Conectarea portului fără conexiuni virtuale cu alte conectări ale altor porturi este inutilă. Componentele descrise mai sus împreună crează reţeaua Frame Relay (figura 1.1.).

Linia de acces local

Liniile de acces local asigură o interconexiune dintre dispozitivele instalate la utilizator (client) şi reţeaua Frame Relay. Linia de acces local nemijlocit este conectată la un port, încît fiecare linie are o singură legătură proprie. Liniile de acces local trebuie să asigure o capacitate de transmisie nu mai mică decît capacitatea portului.

Legătura portului

Legătura portului este un punct de intrare (start) în reţeaua Frame Relay (figura 1.2.). De obicei, legăturii portului îi corespunde un nod de reţea separat. În majoritatea reţelelor fiecărui punct de conexiune îi corespunde o singură legătură a portului, cu toate că este utilizat de un număr mare de utilizatori, programe aplicative şi protocoale care necesită acces la resursele reţelei.

Serviciul Frame Relay asigură:

• transmisiunea datelor interactive: imagini grafice cu posibilitate de soluţionare înaltă sau proiectarea şi elaborarea asistată de calculator (CAD/CAM);

• transmisiunea fişierelor în cazul volumelor mari de date;

• multiplexarea fluxurilor de viteze reduse într-un canal de debit înalt;

• transmisiunea traficului interactiv de tipul documentelor textuale, ce necesită cadre scurte, reţineri mici şi capacităţi de bandă reduse.

Dacă la început Frame Relay se utiliza de mulţi utilizatori numai pentru transmisiuni de date, atunci în ultimii ani prestatorii dispozitivelor Frame Relay au elaborat şi alte aplicaţii pentru această tehnologie, care nu se limitează doar la simple transmisiuni a fişierelor de date. La ele se referă:

• utilizarea protocoalelor SNA deasupra Frame Relay;

• transmisiunea semnalelor vocale;

• serviciile de radiodifuziune Frame Relay;

• interacţiunea reţelelor Frame Relay şi ATM.

Reţeaua Frame Relay utilizează structura cadrelor de lungime variabilă în diapazonul de la câteva simboluri pînă la o mie şi mai multe. Această caracteristică, specifică şi pentru reţelele X.25, este foarte importantă pentru interacţiunea reţelei Frame Relay cu reţelele LAN şi cu alte surse de trafic sincron de date, unde se utilizează lungimea variabilă a cadrului. Reţinerile traficului (latenţa) se vor modifica în dependenţă de volumele de date transmise (dar totdeauna vor fi mai mici, decît în reţelele X.25).