Rețele de radiocomunicații (RRC)

Laborator
8/10 (1 vot)
Domeniu: Electronică
Conține 4 fișiere: pdf
Pagini : 45 în total
Cuvinte : 13337
Mărime: 798.18KB (arhivat)
Publicat de: Adi Gradinaru
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ioan Marghescu

Cuprins

  1. platforme de laborator
  2. Probleme fundamentale privind propagarea VHF si UHF:
  3. propagarea în spatiul liber si reflexia
  4. Probleme fundamentale privind propagarea VHF si UHF.
  5. Difractia
  6. Proiectarea software a retelelor de comunicat
  7. Modele de propagare statistice: Egli, McGeehan-Griffits, Atefi-
  8. Parsons si Okumura-Hata ii

Extras din laborator

1 Probleme fundamentale privind propagarea VHF şi UHF.

Difracţia

1.1 Difracţia deasupra terenurilor cu obstacole. Zone Fresnel

Difracţia este un fenomen caracteristic propagării undelor care se manifestă prin

prezenţa undelor electromagnetice în spatele unor obiecte care obstrucţionează calea de

propagare în vizibilitate directă. Fenomenul difracţiei se explică cu ajutorul principiului lui

Huygen, care afirmă că toate punctele unui front de undă pot fi considerate ca surse

punctiforme pentru producerea unor unde secundare, care se combină şi produc o undă nouă

care se propagă către receptor.

1.1.1 Breviar

Difracţia este cauzată de propagarea undelor secundare în regiunile umbrite de

prezenţa obstacolelor. Câmpul electric al undei difractate este obţinut prin suma vectorială a

câmpurilor electrice ale undelor secundare din spatele obstacolului. Se consideră situaţia

propagării în vizibilitate directă între un emiţător T şi un receptor R situaţi în spaţiul liber ca în

Fig. 1.1.

Fig. 1.1: Familia cercurilor ce definesc zona Fresnel într-un punct dat de pe calea de

propagare directă.

De asemenea se consideră un plan normal pe calea de propagare directă. Pe acest plan

se construiesc cercuri concentrice de rază arbitrară şi este evident că orice undă ce se propagă

de la T la R via unul din aceste cercuri va avea de parcurs un drum mai lung decât calea

directă TOR. Geometric, diferenţa de drum suplimentară poate fi determinată din Fig. 1.2.

Considerăm că cercurile din planul normal la direcţia de propagare identifică vârfurile unor

obstacole care obturează calea de vizibilitate directă şi pe care se produc difracţii. Cercurile

concentrice reprezintă punctele de origine pentru undele secundare care se compun formând o

undă care se propagă spre receptor. Aceste cercuri marchează marginile zonelor Fresnel, care

reprezintă regiuni succesive prin care undele propagate prin difracţie au o diferenţă de drum de

nl/2 faţă de linia de propagare directă. Zonele Fresnel succesive produc un efect

constructiv/destructiv asupra semnalului recepţionat, în funcţie de ordinul zonei. Zone Fresenel

de ordinul n reprezintă locul geometric al punctelor situate în afara elipsiodului de ordinul n şi

interiorul elipsoidului de ordin n+1.

Fig. 1.2: Geometria difracţiei în vârf ascuţit

Se determină diferenţa de drum:

Δl = h2 +d + h +d − d − d (1.1)

şi, în condiţiile în care 1 h << d şi 2 h << d , utilizând formulele de aproximare cunoscute

+ x2 ≅ + x x << ), se determină:

Diferenţa de fază corespunzătoare este:

Relaţia (1.3) se scrie cel mai adesea în funcţie de parametrul de difracţie Fresnel-Kirchoff v

Similar, se poate determina diferenţa de fază Δϕ în funcţie de unghiul α. Se poate scrie

α = α1 + α2 , deci pentru 1 h << d şi 2 h << d se obţine:

de unde, înlocuind în relaţiile (1.4) şi (1.5) rezultă:

Preview document

Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 1
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 2
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 3
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 4
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 5
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 6
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 7
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 8
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 9
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 10
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 11
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 12
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 13
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 14
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 15
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 16
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 17
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 18
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 19
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 20
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 21
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 22
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 23
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 24
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 25
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 26
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 27
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 28
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 29
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 30
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 31
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 32
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 33
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 34
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 35
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 36
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 37
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 38
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 39
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 40
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 41
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 42
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 43
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 44
Rețele de radiocomunicații (RRC) - Pagina 45

Conținut arhivă zip

  • RRClab2.pdf
  • RRClab3.pdf
  • RRClab4.pdf
  • RRClab5.pdf

Alții au mai descărcat și

Sisteme de Radiocomunicații

1. Notiuni generale 1.1. Sistemul de radiocomunicatie - în cadrul sistemului de radiocomunicatie, transmiterea informatiei se realizeaza...

Bazele radiocomunicațiilor

1. Introducere În 1876 experimentul lui Alexander Graham Bell care demonstra că vocea poate fi transmisă la distanţă pe cabluri de cupru a marcat...

Radio comunicații

Scopul lucrării: Studierea principiului de funcţionare a radioemiţătorului. Realizarea şi proiectare schemei. Date iniţiale: 1. autogenerator...

Comunicații mobile terestre - laborator 2

1.1 Difractia deasupra terenurilor cu obstacole. Zone Fresnel. 1. Cum variază raza zonelor Fresnel în funcţie de frecvenţă? Din figura de mai sus...

Comunicații mobile terestre - laborator 3

1. Se observa ca nu are loc propagarea intre statiile BS01 si BS02, deoarece statiile nu sunt in vizibilitate directa. 2. Primul elipsoid Fresnel...

CMT

1.1 Aspecte introductive - Comunicatii mobile  orice sistem de comunicatie la care cel putin unul dintre terminale se poate deplasa chiar daca...

Sisteme de radiocomunicații - echipamente de radio recepție

3. Echipamente de Radior Receptie (ERR) - notiuni generale 3.1 Functiunile si parametrii ERR À¾ Functiuni: - selectia semnalului dorit, -...

Probleme Fundamentale privind Propagarea VHF și UHF

Propagarea in spatiul liber: Se vor realiza simularile programelor şi se trasează graficul pierderilor funcţie de distanţă, luând frecvenţa f ca...

Ai nevoie de altceva?