Sisteme Electromecanice

Lucrarea nr. 1

NOTIUNI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII IN INSTALATIILE ELECTRICE CU TENSIUNI PERICULOASE LA ATINGERE. PROTECTIA LA ATINGERI DIRECTE SI INDIRECTE ALE INSTALATIILOR ELECTRICE. CALCULUL PRIZEI DE PAMANT

1. SCOPUL LUCRARII

Protectia muncii cuprinde ansamblul normelor de tehnica a securitatii si de igiena a muncii stabilite stiintific, care au drept scop asigurarea celor mai bune conditii de munca, prevenirea accidentelor si a imbolnavirilor profesionale pentru persoanele angrenate in procese de munca (inclusiv in activitati didactice) precum si protejarea locului de munca. Respectarea acestor norme constituie o obligatie legala dar mai mult decat atat, trebuie sa fie o preocupare permanenta a tuturor celor implicati in munca, in propriul lor interes.

2. CONSIDERATII TEORETICE

Efectele curentului electric pot fi impartite in doua categorii:

a) Efecte dorite, cum ar fi :

- efectul electroluminiscent

- efectul electrocaloric

- efectul de electroliza

- efectul electromagnetic

- efectul electrodinamic

- efectul electroterapeutic

b) Efecte nedorite cum ar fi:

- electrocutarea

- socul electric

- incendii

- explozii

Prin electrocutare se intelege trecerea unui curent electric prin corpul omenesc atunci cand acesta se afla in contact cu doua puncte de potentiale diferite ale unei instalatii electrice sau un punct de potential diferit de zero si pamant cu potentialul zero. Tensiunea la care este supus omul la atingerea unui obiect intrat accindental sub tensiune este numita tensiune de atingere (Ua). Gravitatea accidentului e dependenta de intensitatea curentului care strabate organismul, influentata la randul ei de rezistenta corpului. Valoarea curentului electric I, care trece prin corp depinde de tensiunea electrică de atingere Ua, la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh. (1)

Rezistenţa totală a corpului este suma dintre rezistenţa de contact la intrarea curentului, rezistenţa organismului şi rezistenţa de contact la ieşirea curentului. Rezistenţa corpului este datorată în cea mai mare parte pieliisi poate avea urmatoarele valori.

Dacă pielea este intactă şi uscată, Rh = 40.000-100.000 Ω

Dacă pielea este umedă, Rh = 600-1.000 Ω, iar la înlăturarea epidermei sau străpungerea acesteia ( în cazul în care U > 60-100 V), Rh devine 200 Ω.

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului Rh = 3.000 Ω, în cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1.000 Ω în cazul atingerilor directe.

Rezistenţa de contact depinde de felul încăperii, astfel se disting :

- încăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97%, medii corozive, temperatura ambiantă peste 350C) ;

- încăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate, de genul plăci metalice, pământ, beton, mediu ambiant cu temperatura între 25-350C, umiditatea relativă între 75-97%) ;

- încăperi puţin periculoase (încăperi uscate, cu pardoseală din materiale electroizolante).

2.1 Cauzele producerii accidentelor electrice

Accidentele electrice se clasifică în electrocutări şi arsuri electrice.

Electrocutările se produc:

a) prin atingere directă , în care o parte a organismului intră în contact direct cu părţile conductoare aflate sub tensiune, cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de sub tensiune, însă rămase încărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de sub tensiune, dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pământ a elementelor deconectate).

b) prin atingere indirectă, în care contactul se face cu elemente ale instalaţilor electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase, suporturi metalice), dar care intră sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei, conturnare, desprindere de conductoare), elementele altor categorii de instalaţii, intrate sub tensiune datorită unor influenţe electromagnetice sau electrostatice.

c) prin tensiunea de pas, la care electrocutarea apare ca urmare a contactului cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale electrice diferite ca urmare a scurgerii prin pământ a unui curent (fig. 1)

Fig.1 Aparitia electrocutarii datorita tensiunii de pas

2.2 Măsuri de protecţie

a) La atingerea directă:

- construirea utilajelor astfel încât elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii întâmplătoare;

- folosirea de tensiuni reduse;

- folosirea de covoare electroizolante;

- folosirea de mijloace individuale de protecţie, mănuşi, cizme de protecţie;

- folosirea de indicatoare de avertizare, interzicere şi informare (de genul : “Sub tensiune. Pericol de electrocutare!!”) ;

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice.

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie: prin legare la pământ, prin legare la nul, prin deconectarea automată la tensiunea de atingere.