Executarea Liniilor Electrice în Cablu

1.Probleme generale.

Pentru dezvoltarea retelelor electrice în ultimii ani este caracteristica cresterii

ponderii liniilor electrice în cablu (LEC), în special în zonele urbane dens populate.

Avantajele LEC : siguranta în functionare, lipsa influentei factorilor atmosferici, spatiu

ocupat mai redus, evitarea pericolului de atingere directa, aspectul estetic, au determinat

cresterea numarului de LEC.

Dezavantajul principal al LEC : costul ridicat în comparatie cu cel al LEA tinde

sa se micsoreze prin dezvoltarea tehnologiei de fabricatie si a capacitatii de transport a

acestora.

Pozarea cablurilor, executarea lucrarilor de înnadire sunt lucrari ce trebuiesc

executate cu multa constiinciozitate, deoarece este dificila verificarea calitatii executiei

si practic imposibil de descoperit defectele de montare.

2. Elementele constructive ale LEC.

Principalele elemente constructive ale LEC sunt: conductoarele, izolatia,

ecranarea, mantaua de protectie.

-Conductoarele sunt din cupru sau aluminiu înfuniate în mai multe straturi. Dupa

forma lor se deosebesc conductoare cu sectiunea circulara, ovala, sub forma de sector

sau tubulara. Conductoarele cablurilor cu sectiuni mari sunt multifilare rasucite, dând

cablului flexibilitatea necesara.

-Izolatia de baza se realizeaza cu : hârtie impregnata, cauciuc natural sau sintetic,

materiale plastice, etc.

-Ecranarea se utilizeaza în general la cabluri pentru tensiuni peste 6 kV pentru a

limita solicitarile electrice determinate de neuniformitatea câmpului electric. Are de

asemenea avantajul îmbunatatirii racirii cablului si a micsorarii grosimii izolatiei.

-Mantaua de protectie se executa din plumb, aluminiu sau mase plastice pentru

protectia izolatiei cablului împotriva actiunii umezelii, diferitilor acizi si a deteriorarilor

mecanice. La exterior cablul are învelisul de protectie din benzi sau sârme de otel si

înfasurari din iuta impregnata.

2.1. Clasificarea si simbolizarea cablurilor.

Dupa numarul de conductoare aflate în aceeasi manta pot fi cabluri cu unu, doua,

trei sau patru conductoare. Cele mai utilizate sunt cablurile trifazate cu trei conductoare,

fig.14.1.

Dupa izolatia de baza, pot fi cabluri cu izolatie de hârtie, cauciuc sau mase

plastice. Diversele tipuri de cabluri se deosebesc dupa un sistem de simbolizare în care

literele au urmatoarea semnificatie:

Fig. 14.1. Sectiunea printr-un cablu:

1-izolatia de faza; 2-iuta gudronata;3-iuta impregnata; 4-benzi de otel;

5-hartie impregnata; 6-camasa de plumb; 7-conductor.

H – izolatie de hârtie

Y – izolatie de material plastic

P – manta de plumb

B – blindat cu armatura din benzi de otel

E – ecranat

F – rezistenta marita la propagarea flacarii

Prima litera C - indica conductor de cupru, iar AC – conductor de aluminiu.

Aceste litere se aseaza la începutul simbolizarii , dupa care urmeaza litera care indica

izolatia, urmata de cea care indica felul mantalei ( P –plumb, Y –material plastic, A –

aluminiu), apoi litera care indica existenta armaturii metalice si la urma felul învelisului

protector.

Exemplu : ACHPBI – cablu cu conductoare din aluminiu (AC), cu izolatie de

hârtie (H), cu manta de plumb (P), cu armatura metalica de otel (B) si cu învelis de

protectie din iuta (I).