Extras din laborator

Consideraţii generale

După fabricare şi înainte de a intra în exploatare, un transformator electric va fi supus la unele încercări prin care trebuie să i se verifice calităţile tehnice.

Încercările transformatoarelor sunt încercări de tip şi încercări de control.

Încercările de tip se execută la asimilarea în fabricaţie a transformatoarelor, după modificarea de materiale de construcţie sau modificări aduse procesului tehnologic în construcţia transformatoarelor, ce pot influenţa caracteristicile transformatoarelor. Aceste încercări se vor executa pe câte un transformator reprezentativ pe fiecare tipodimensiune şi au drept scop verificarea experimentală a conformităţii tipodimensiunii cu prevederile normelor în vigoare. Concluziile pe transformatorul reprezentativ se vor extinde asupra tuturor transformatoarelor din cadrul tipodimensiunii respective, încercările de tip se vor repeta dacă în urma încercărilor individuale se constată abateri repetate dar nu mai rar decât la trei ani pentru transformatoare având puteri de cel mult 10MVA şi cinci ani pentru cele cu puteri peste 10MVA.

Stabilirea ordinii în care se fac încercările de tip rămâne la alegerea fabricii constructoare cu observaţia că încercarea de mers în goi se va face după verificarea rigidităţii dielectrice a izolaţiei, iar încercarea de scurtcircuit, înaintea încercării la încălzire.

În categoria încercărilor de control intră încercările individuale şi încercările speciale.

Încercările individuale se execută pentru fiecare transformator în parte, stabilindu-se modul în care calitatea şi performanţele acestuia concordă cu rezultatele încercărilor de tip. Acest tip de încercări se vor face la punerea în funcţiune, după efectuarea reviziilor tehnice, reparaţiilor curente şi a reparaţiilor capitale.

Încercările speciale se vor executa numai în cazul unui acord între producător şi beneficiar pe unul sau mai multe transformatoare din acelaşi lot.

Încercările mai importante la care sunt supuse transformatoarele sunt:

1. Determinarea rezistenţelor înfăşurărilor (în c.c);

2. Determinarea raportului de transformare;

3. Verificarea schemei şi grupei de conexiuni;

4. Încercarea de scurtcircuit, determinarea tensiunii de scurtcircuit (pe priză principală), a impedanţei de scurtcircuit, a rezistenţei de scurtcircuit şi a pierderilor în sarcină;

5. Încercarea de mers în gol, determinarea pierderilor şi a curentului de mers în gol;

6. Încercările izolaţiei, încercările dieleclrice;

7. Încercarea ia încălzire.

Ordinea în care se fac încercările şi măsurătorile este dată în lucrarea „Normativ de încercări şi măsurători la echipamente şi instalaţii electrice” (PE 116/84), pentru produsele la care nu există instrucţiuni de fabrică şi pentru acele probe care nu se execută în fabrică. În cazul în care produsul este însoţit cu instrucţiuni ale fabricii acestora li se va da întâietate faţă de respectivul normativ amintit mai sus.

Încercări şi măsurători privind starea izolaţiei

În cazul în care nu se poate curăţa suprafaţa izolatoarelor de trecere sau măsurătorile se execută pe timp umed (ceaţă, umiditate mai mare de 75 %), se recomandă ca acestea să se repete atunci când condiţiile atmosferice vor fi prielnice (când umiditatea relativă este mai scăzută de 75 %).

Încercările şi măsurătorile se execută după umplerea cu ulei a transformatorului şi aerisirea corespunzătoare a acestuia la un interval minim de 12 ore după terminarea acestor operaţii.

Ordinea efectuării încercărilor şi măsurătorilor privind starea izolaţiei şi care vor preceda totdeauna încercările cu tensiune mărită sunt:

- Rigiditatea dielectrică a uleiului, eventual analiza redusă a uleiului, dacă se apreciază a fi necesar;

- R60, R60/R15, tg δ a izolaţiei înfăşurărilor în ulei.

Determinarea tg δ a izolaţiei înfăşurărilor în ulei a transformatoarelor cu tensiuni până la 35kV inclusiv este facultativă la cele din reţelele de distribuţie şi obligatorie pentru transformatoarele din centralele electrice, bloc şi de servicii interne (exclusiv cele cu înfăşurări de MT/0,4 kV necuplate la generator) şi transformatoarele de servicii proprii din staţiile electrice.

De asemenea, determinarea acestei mărimi este obligatorie pentru toate transformatoarele cu tensiuni peste 110kV inclusiv şi puteri peste 10MVA inclusiv, indiferent de tensiune.