Caiet de Lucrari Practice

Laborator
9.3/10 (4 voturi)
Domeniu: Fizică
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 138 în total
Cuvinte : 32021
Mărime: 2.62MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: lector drd. fiz. Anghel Luminiţa
Materie care se preda studentiilor din cadrul Universitati Tehnice de Constructii Bucuresti.

Cuprins

TEORIA ERORILOR DE MĂSURĂ

MĂSURARE, SISTEMUL INTERNAŢIONAL, ANALIZĂ DIMENSIONALĂ

UNITĂŢI DE MĂSURĂ, TRANSFORMĂRI DE UNITĂŢI DE MĂSURĂ

STUDIUL GOLIRII UNUI REZERVOR CU LICHID

ETALONAREA UNUI GENERATOR DE OSCILAŢII ELECTRICE UTILIZÂND METODA FIGURILOR LISSAJOUS

DETERMINAREA VITEZEI DE PROPAGARE A SUNETELOR PRIN AER UTILIZÂND TUBUL KÖNIG

OSCILATORUL AMORTIZAT

VITEZA DE PROPAGARE A ULTRASUNETELOR ÎNTR-UN LICHID

MĂSURAREA NIVELULUI DE POLUARE SONORĂ

ETALONAREA REŢELELOR DE DIFRACŢIE CU RADIAŢIE LASER MONOCROMATICĂ

Extras din document

TEORIA ERORILOR DE MĂSURĂ

Măsurare

Erori sistematice

Erori întâmplătoare

Valoarea medie, abaterea pă-tratică medie

Erori absolute, erori relative

Măsurare indirectă, eroarea unei măsurări indirecte

Măsurarea mărimilor fizice este acti-vitatea principală în orice experienţă de laborator, dar nu numai în asemenea si-tuaţii (gândiţi-vă, de exemplu, la măsu-rarea gradului de poluare a aerului pe o arteră de circulaţie cu trafic intens). Gradul de încredere în valorile măsurate este strâns legat de corectitudinea cu ca-re au fost făcute măsurătorile şi de ero-rile care puteau interveni. De aceea, este necesară stabilirea unor reguli stricte privind modul de efectuare a măsurăto-rilor şi stabilirea gradului de eroare a acestora. Aplicaţia de faţă urmăreşte să vă familiarizeze cu aceste reguli.

CUVINTE CHEIE

TEMA APLICAŢIEI

SCOPUL APLICAŢIEI

Cunoaşterea tipurilor de erori de măsură. Cunoaşterea modului de calcul al erorilor în măsurătorile directe şi indirecte.

DEFINIŢII ŞI FORMULE

Măsurarea unei mărimi fizice înseamnă a determina de câte ori se cuprinde în ea o mărime fizică de acelaşi fel, aleasă ca unitate de măsură. Măsurarea poate fi directă sau indirectă. De exemplu, distanţa dintre două obiecte ar putea fi măsu-rată în mod direct cu rigla, dar ar putea fi determinată şi indirect cunoscând vite-za luminii şi măsurând timpul în care o rază de lumină parcurge distanţa dintre ele. În funcţie de cazul concret se alege una dintre cele două metode de măsură.

Operaţia de măsurare este însoţită de erori. Erorile de măsură pot fi împărţite în două categorii: sistematice şi întâmplătoare.

Erorile sistematice pot avea la origine mai multe cauze : defectele aparatelor de măsură (de exemplu, ora afişată de un ceas care nu merge exact), utilizarea unui principiu de măsură greşit (de exemplu, aprecierea cantităţii de lichid dintr-un vas tronconic pe baza înălţimii acestuia) sau greşelilor făcute de observator (de exemplu, plasarea sa incorectă faţă de aparatul de măsură, ceea ce conduce la ci-tirea incorectă a indicaţiilor aparatului). Aceste erori pot fi înlăturate doar prin repararea aparatului defect, regândirea principiului măsurătorii sau înlăturarea greşelilor de observare.

Erorile întâmplătoare se datorează în special lipsei de precizie a citirilor indi-caţiilor instrumentelor de măsură şi constituie un factor legat exclusiv de per-soana experimentatorului. În acest cazuri, rezultatul unei măsurători este fie mai mare, fie mai mic în comparaţie cu valoarea corectă. Caracterul statistic al ero-rilor întâmplătoare face ca la repetarea de un mare număr de ori a determinărilor numărul valorilor mai mari decât cele reale să egaleze practic numărul valorilor mai mici. Rezultă de aici că erorile întâmplătoare pot fi compensate prin repe-tarea de un mare număr de ori a determinărilor şi medierea rezultatelor obţinute. Printre erorile întâmplătoare întâlnim şi erorile grosolane, care se pot distinge de celelalte prin aceea că oferă valori complet diferite de şirul celorlalte valori experimentale. Erorile grosolane sunt înlăturate prin refacerea măsurătorii sau ignorarea rezultatului aberant.

Valoarea medie. Inerent, la măsurarea directă a oricărei mărimi fizice se face o eroare de măsură. Repetând determinările de un număr mare de ori, rezultatele se distribuie simetric în jurul valorii adevărate. De aceea, prin medierea aritmeti-că a datelor obţinute, mai ales dacă numărul determinărilor este foarte mare,

există posibilitatea ca erorile care supraestimează valoarea adevărată să se com-penseze cu acelea care o subestimează. Acesta este motivul pentru care, în urma şirului de măsurători, valoarea acceptată ca rezultat final este media aritmetică a rezultatelor tuturor măsurătorilor, adică valoarea medie.

Abaterea pătratică medie. Faptul că valoarea medie aproximează cel mai bine valoarea adevărată a mărimii fizice pe care o măsurăm, nu înseamnă că ştim şi cât de siguri putem fi de precizia măsurătorii. Precizia este legată de intervalul dintre cea mai mică valoarea obţinută prin măsurare şi cea mai mare valoare. Cu cât acest interval este mai mare în comparaţie cu valoarea medie a mărimii mă-surate, cu atât precizia măsurătorii este mai mică şi încrederea în privinţa rezul-tatului obţinut este ea mai mică. Imaginaţi-vă că aţi da examen din aceeaşi mate-rie cu 10 profesori diferiţi. Dacă la toate examenele aţi obţine note între 5 şi 7, aţi putea fi destul de siguri că ştiţi de nota 6. Dar dacă gama notelor obţinute ar fi între 2 şi 10, media fiind tot 6, aţi mai avea siguranţa că aţi fost examinat co-rect ? De aceea, alături de valoarea medie, trebuie prezentată şi o valoare care să exprime precizia măsurătorii. În cale mai multe cazuri această valoare comple-mentară este abaterea pătratică medie, a cărei formulă şi a cărei semnificaţie vă vor fi prezentate în paginile următoare.

Eroarea absolută reprezintă intervalul în care este cel mai probabil să se afle valoarea mărimii măsurate. Eroarea relativă este raportul dintre eroarea absolu-tă şi valoarea medie a mărimii măsurate. De exemplu, dacă cumpăraţi o pungă de zahăr pe care scrie „Gramaj : 1000 g ± 10 g” eroarea absolută de măsură este de 10 g, iar cea relativă de 1%.

Măsurarea indirectă a unei mărimi fizice se face atunci când nu este posibilă măsurarea ei directă. Se utilizează o lege a fizicii care cuprinde atât mărimea fi-zică pe care dorim s-o măsurăm indirect, cât şi alte mărimi fizice a căror măsura-re directă este posibilă. Valoarea pe care o căutăm se exprimă în virtutea legii folosite, în funcţie de valorile măsurate ale celorlalte mărimi fizice. Eroarea fina-lă de măsurare este determinată cunoscând erorile făcute la măsurarea fiecăreia dintre mărimile fizice implicate.

ASPECTE TEORETICE

Teoria erorilor întâmplătoare

Să presupunem că trebuie măsurată o mărime fizică oarecare X. Pentru aceasta se face un şir de determinări care generează valorile : x1, x2,… xN. Aceste valori diferă între ele şi este puţin probabil ca măcar una dintre ele să reprezinte valoarea exactă a mărimii căutate.

Când toate măsurătorile au fost efectuate în aceleaşi condiţii de precizie experimentală se poate presupune că abaterile ξk = (xk - X) sunt distribuite sta-tistic în jurul lui zero. Dacă numărul determinărilor este foarte mare, N >> 1, atunci probabilitatea de apariţie a unei abateri ξk este cu atât mai mică cu cât va-loarea abaterii este mai mare. Mai mult, valori egale ale abaterilor, dar opuse ca semn, sunt egal probabile. Rezultă de aici că funcţia de distribuţie a abaterilor depinde doar de modulul abaterii sau de pătratul ei :

f = f(ξ2)

Împărţind domeniul de valori pe care le ia abaterea în intervale Δξ egale între ele şi repre-zentând numărul valorilor experimentale ΔN din fiecare interval în funcţie de abaterea ξ co-respunzătoare, obţinem graficul alăturat. Se ob-servă că numărul cel mai mare de determinări furnizează valori ale abaterii cuprinse în jurul lui zero, în intervalul - ξmax/2 şi ξmax/2. Când numărul determinărilor este extrem de mare, N → ∞, probabilitatea ca abaterea să se găsească în intervalul de valori (ξ, ξ + dξ) se poate scrie ca o funcţie continuă : ξπ=ξξ=Δξ−∞→dead)(fNNlimaN2

Un asemenea tip de distribuire a abaterilor se numeşte distribuţia normală a lui Gauss sau „clopotul” lui Gauss. Constanta reală şi pozitivă a este o mărime care ca-racterizează precizia determinărilor (pentru valori mici ale lui a clopotul lui Gauss es-

te mai larg, ceea ce înseamnă că există multe valori ale lui ξ care se abat semnificativ de la valoarea nulă). Aria de sub clopot reprezintă probabilitatea unei valori a lui ξ cuprinsă între -∞ şi +∞, adică evenimentul cert. Prin urmare, mărimea ariei este unita-ră.

Preview document

Caiet de Lucrari Practice - Pagina 1
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 2
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 3
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 4
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 5
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 6
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 7
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 8
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 9
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 10
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 11
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 12
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 13
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 14
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 15
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 16
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 17
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 18
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 19
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 20
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 21
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 22
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 23
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 24
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 25
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 26
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 27
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 28
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 29
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 30
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 31
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 32
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 33
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 34
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 35
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 36
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 37
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 38
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 39
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 40
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 41
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 42
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 43
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 44
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 45
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 46
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 47
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 48
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 49
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 50
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 51
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 52
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 53
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 54
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 55
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 56
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 57
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 58
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 59
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 60
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 61
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 62
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 63
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 64
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 65
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 66
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 67
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 68
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 69
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 70
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 71
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 72
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 73
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 74
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 75
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 76
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 77
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 78
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 79
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 80
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 81
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 82
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 83
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 84
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 85
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 86
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 87
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 88
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 89
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 90
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 91
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 92
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 93
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 94
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 95
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 96
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 97
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 98
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 99
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 100
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 101
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 102
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 103
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 104
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 105
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 106
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 107
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 108
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 109
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 110
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 111
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 112
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 113
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 114
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 115
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 116
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 117
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 118
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 119
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 120
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 121
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 122
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 123
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 124
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 125
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 126
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 127
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 128
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 129
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 130
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 131
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 132
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 133
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 134
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 135
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 136
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 137
Caiet de Lucrari Practice - Pagina 138

Conținut arhivă zip

  • Caiet de Lucrari Practice.pdf

Alții au mai descărcat și

Mărimi fizice

Proprietăţile măsurabile ale corpurilor sau proceselor fizice se numesc mărimi fizice. Măsurarea unei mărimi fizice este procesul prin care îi...

Subiecte examen final Fizică I

Analiz ă dimensională Orice mărime fizică are o dimensiune care se exprimă cu ajutorul mărimilor fundamentale care apar în expresia acesteia....

Determinarea Concentrației Soluțiilor optic-active cu Ajutorul Polarimetrului

Scopul teoretic al acestei lucråri de laborator este acela de a familiariza studentul cu aspecte care ¡in de proprietå¡i ale undelor...

Studiul Dispozitivelor Optoelectronice Bazate pe Efectul Fotovoltaic

Efectul fotovoltaic constă în apariţia unei tensiuni electromotoare într-un semiconductor iluminat. Interacţiunea dintre un solid şi undele...

Lucrari de Laborator Laseri, Optica

OBTINEREA RADIATIEI LUMINOASE POLARIZATE PRIN REFRACTIE. RELATIILE LUI FRESNEL 1. Scopul lucrării. Obtinerea radiatiei luminoase polarizate...

Fisurarea la Cald și la Rece

1. Generalităţi. Scopul lucrării. Fisurile la cald, localizate în cusătură, apar în timpul solidificării băii de metal topit. Cauzele ce duc la...

Experimentul Franck Hertz

I. Scopul lucrării: Experimentul Franck-Hertz reprezintă cea mai potrivită demonstraţie practică a existenţei în atom a strărilor discrete de...

Laboratoare Optica cu Date Prelucrate

1. The goals of experiment - illustration of the Fraunhoger diffraction by using a parallel beam and a diffraction grating - determination of...

Te-ar putea interesa și

Managementul Comertului - Caiet Lucrari Practice

– Calcule economice pe baza dobanzii compuse – Aplicatia 1 Un intreprinzator depune la o banca 5000 lei.Rata anuala a dobanzii la deposit este de...

Caiet de Lucrări Practice

Lucrarea practică numărul 1: Calcule economice pe baza dobânzii compuse Aplicatia nr. 1 Un întreprinzător depune la o bancă 8000 RON. Rata...

Managementul Comertului - Caiet de Lucrari Practice

Lucrarea practică nr. 1 CALCULE ECONOMICE PE BAZA DOBÂNZII COMPUSE 1. Un întreprinzător depune la o bancă 12000RON, iar rata anuală a dobânzii...

Caiet lucrări practice

Lucrarea practica numarul 1 Aplicatia 1 – sistem posticipat O firma de comert participa la o licitatie pentru obtinerea unui spatiu comercial....

Caiet de Lucrari Practice la Igiena

INTRODUCERE Istoria igienei animalelor se confundă cu aceea a medicinii veterinare, definită ca ştiinţă care studiază bolile, în scopul prevenirii...

Caiet de Lucrari Practice

LUCRARE PRACTICA NR.6 INDICATORII CHELTUIELILOR DE CIRCULATIE A MARFURILOR IN COMERT I. Intr-o firma de comert s-au integistrat in anii 2005 si...

Evaluarea afacerilor - caiet de lucrări practice

Subsemnatul certific în cunoştinţă de cauză şi cu bună credinţă că: 1. Afirmaţiile declarate de mine şi cuprinse în prezentul raport sunt...

Caiet Lucrari Practice

Lucrare practicã nr. 1 Actualizarea valorilor în sistemul plãtilor periodice Exemplu nr. 1: SC Aivil SRL intentioneazã sã achizitioneze 6...

Ai nevoie de altceva?