Toate laboratoarele din domeniul Industria Alimentara

  • Tehnologia Bauturilor - Bioxidul de Sulf

    Noţiuni teoretice Se numeşte “bioxid de sulf” sau “anhidridă sulfuroasă” sau “SO2”, bioxidul de sulf prezent în must sau vin sub formă de combinații anorganice(minerale) şi organice. Bioxidul de sulf ca formă chimică aste absent din vin, el perceptându-se în mediul gazos al acestuia numai prin miros. Totuşi din motive de simplificare şi din comoditate de vorbire, el se denumeşte “SO2” Se distinge: SO2 liber care reprezintă SO2 din must sau vin aflat în stare de combinaţii...

  • Spectometru de Masa CPV 33253310-4

    Specificatii cerute in caietul de sarcini Oferta Firma Cromatec Plus SRL Oferta firma Berd SRL Analizor de masa in domeniul 2-255 amu sub forma unui Cuadrupol de inalta perfomanta montat decalat fata de axa ansamblului lentilelor ionice/celuala de reactie (coliziune); Nu Cuadrupolul este axial Da Rezolutia cuadrupolului sa fie controlata prin soft cu comutarea modului de lucru normal/rezolutie ridicata pentru fiecare element separate, daca este necesar. DA DA Facilitate soft de auto...

  • Spectometru de Emisie de Tip Benchtop

    Specificatii cerute in cietul de sarcini Firma CROMATEC PLUS SRL Firma BERD SRL OBSERVATII Specificatii tehnice generale Spectrometru de emisii, tip benchtop, echipat cu celula de reactie/coliziune pentru reducerea fondului produs de argon si alte specii moleculare poliatomice in conditii de operare a plasmei la tempereatura inlata care sa permita determinari in domeniul larg de concentratii de la ppt la sute de ppm Instrumentul si toate accesoriile trebuie sa fie controlate de un...

  • Incertitudinea de Masurare la Deteriminarea Aciditatii Totale din Bauturile Racoritoare

    1. Principiul metodei Se titrează aciditatea probei de analizat cu o soluţie de hidroxid de sodiu, în prezenenţa roşului de fenol sau a fenolftaleinei ca indicator, după îndepărtarea dioxidului de carbon. 2. Reactivi – Hidroxid de sodiu, soluţie 0,1 n. – Fenolftaleină, soluţie 0,1% în alcool etilic 96% vol. 3. Mod de lucru 3.1 Pregătirea probei Într-un vas Erlenmayer de 300 ml se introduc,cu pipeta, 25 ml din proba pentru analiză bine omogenizată, se fierbe circa 3 min, pentru...

  • Concentratia Alcoolica

    Noţiuni teoretice Concentraţia alcoolică (titrul alcoolmetric) a vinului (produsului de analizat) reprezintă conţinutul de alcool etilic, exprimat în procente de volum (% vol.) la 20°C. Mai simplu, concentraţia alcoolică (gradul alcoolic) reprezintă numărul de mililitri de alcool etilic pur conţinuţi în 100 ml vin (produs de analizat). În legislaţia vitivinicolă a ţării noastre gradul alcoolic este sinonim cu tăria alcoolică dobândită sau efectivă. Pe lângă aceasta în legislaţie mai sunt...

  • Tehnologia Bauturilor - Folosirea Bioxidului de Sulf in Vinificatie

    Folosirea SO2 în vinificaţie se bazează pe anumite proprietăţi ale sale: la temperatura ambiantă (20 ± 5°C) SO2 este un gaz incolor, mai greu decât aerul, cu gust acru, miros înţepător, sufocant şi iritant. În concentraţie de 0,015% irită căile respiratorii, iar în concentraţie de 0,05% poate provoca accidente mortale. Folosirea SO2 în vinificaţie se bazează pe:  acţiunea sa antiseptică, antioxidantă şi antioxidazică;  realizarea unei bune limpidităţi;  conservarea aromei şi...

  • Carne

    Slănina afumată M.P.: slănină cu grosimea de cca 3 cm Sărare: metoda uscată (8% NaCl) Maturare: 14 – 21 zile, în stive cu restivuire după 7 – 10 zile când se utilizează sare curată. După sărare, slănina se scutură de sare, se leagă şi se menţine în apă rece timp de 1 h, apoi la scurgere timp de 1 h. Afumarea se face la rece, la temperatura de 45 C, timp de 10 h. Costiţa afumată M.P.: piept de porc cu os Sărare: metoda umedă (injectare cu saramură în proporţie de 10%)...

  • Tehnologia Maltului si Berii

    1. EVALUAREA MALŢULUI Malţul destinat fabricării berii este evaluat prin analize specifice descrise de diferite organisme internaţionale .Metodele de analiză diferă de la ţară la ţară şi sunt funcţie de varietăţile de orz, procesele tehnologice de malţificare şi de cerinţele şi specificaţiile fiecărei fabrici de bere . La nivel internaţional standardele şi metodele următoarelor organisme sunt recunoscute şi transpuse la nivel de standarde naţionale :European Brewery Convention(EBC) ,The...

  • Determinarea Acidului Citric din Vin - Metoda Spectrofotometrica cu Anhidrida Acetica

    1.SCOPUL LUCRĂRII Scopul lucrării este determinarea conţinutului de acid citric din vin. Printre modificările nedorite ce apar în vinuri se numara si cele de natură fizico-chimică,provocate de excesul de fier.Fierul este prezent în toate vinurile în cantităţi ce variază de la 2-6 mg/l până la cateva zeci de miligrame.Cel ce provine din struguri,numit si fier fiyiologic,reprezintă circa 2-3mg/l din cantitate totala existentă.Restul işi are originea în praful depus pe struguri, în contactul...

  • Aciditatea Volatila a Vinului

    Noţiuni teoretice Aciditatea volatilă este aciditatea imprimată vinului de acizii monocarboxilici saturaţi apaţinând seriei acidului acetic, care se găsesc fie în stare liberă, fie sub formă de săruri. Aceştia pot fi extraşi din vin prin antrenare cu vapori de apă. Principalul constituent al acidităţii volatile este acidul acetic. În vinurile alterate, acesta este însoţit de cantităţi mici sau mai mari şi de acizii formic, propionic şi butiric. Aciditatea volatilă a vinurilor este...

  • Aciditatea Totala a Vinului

    Noţiuni teoretice Aciditatea totală a vinului sau mustului, este dată de suma funcţiilor acide ale acizilor liberi şi semilegaţi, care se pot titra, când pH-ul se aduce la valoarea 7 prin adăugarea unei soluţii alcaline titrate. În aciditatea totală nu se include bioxidul de carbon şi bioxidul de sulf liber şi combinat. Aciditatea vinului sau aciditatea totală reprezintă suma dintre aciditatea fixă (nevolatilă) şi aciditatea volatilă. La must, aciditatea este dată de acizii organici...

  • Evaluarea Continutului de Zaharuri din Must

    Noţiuni generale Zaharurile numite şi glucide, zaharide sau hidraţii de carbon sunt compuşi organici de origine vegetală, rezultate din CO2 şi H2O prin procesul de fotosinteză. Mustul obţinut prin prelucrarea strugurilor conţine 150–250 g/l zaharuri, cantitate ce variază cu soiul, podgoria, condiţiile meteorologice ale anului, starea de maturitate şi sănătate a recoltei. Când mustul provine din struguri supramaturaţistafidiţi sau atinşi de putregaiul nobil, conţinutul în zaharuri poate...

  • Stabilirea Momentului Optim de Cules a Strugurilor pentru Vin

    Noţiuni teoretice Momentul optim de cules al strugurilor destinaţi obţinerii vinurilor se stabileşte în funcţie de numeroşi factori, dintre care o importanţă deosebită prezintă starea de maturitate a strugurilor, starea lor de sănătate, condiţiile economice, modul de recoltare etc. Culesul strugurilor se execută la momentul maturităţii lor tehnologice, respectiv atunci când ei prezintă o compoziţie (zaharuri, aciditate, antociani la soiurile negre, compuşi de aromă la soiurile...

  • Efectul Temperaturii de Concentrare Asupra Cantitatii de Apa Evaporate, la Valori Constante ale Duratei si Suprafataei de Evaporare

    Efectul Duratei de Concentrare Asupra Cantitatii de Apa Evaporate, la Temperaturi si Suprafete de Evaporare ConstanteScopul lucrarii Scopul lucrarii este de a studia efectul temperaturii de concentrare a laptelui crud integral asupra cantitaii de apa evaporate , in timp ce durata de incalzire si suprafata de evaporare se vor mentine constante. Cantitatea de apa evaporata se va determina prin diferenta , cantarind masa de lapte inainte si dupa realizarea procesului de concentrare. Se va...

  • Efectul Duratei de Concentrare Asupra Cantitatii de Apa Evaporate, la Temperaturi si Suprafete de Evaporare Constante

    Obiectivul lucrarii Obiectivul lucrarii este de a studia efectul duratei de concentrare a laptelui crud integral asupra cantitatii de apa evaporate, în timp ce temperatura de încalzire si suprafata de evaporare se vor mentine constante. Determinarea cantitatii de apa evaporate se va efectua prin metoda gravimetrica prin diferenta dintre masa laptelui crud integral înainte de a fi supus procesului de concentrare si masa laptelui concentrat. Se va determina de asemenea si valoarea aciditatii...

Pagina 7 din 8