Istoricul și evoluția parfumurilor

« Parfumul este un poem silenţios, parte a limbajului invizibil al corpului. Ne poate însori zilele, bântui nopţile şi însoţi lanţurile amintirilor. »

Michael Edwards

Cuvântul parfum, folosit în zilele noastre, provine din limba latina "per fumus" și înseamnă "prin fum".Conotatia actuala a cuvantului” parfum” o datoram francezilor ,care au definit prin acest termen mirosurile placute din aer,obtinute prin arderea tamaii.

Potrivit cercetatorilor,putem discuta despre o istorie a parfumurilor inca din perioada preistorica.Descoperirile arheologice atesta faptul ca exista suficiente dovezi care sa demonstreze că parfumul era creat, utilizat si comercializat încă de pe vremea sumerienilor,asadar putem spune ca istoria parfumurilor este la fel de veche precum cea a umanitatii.Pentru antici, parfumul omagia frumusetea si puterea.

Mesopotamia

Primul tip de parfum aparut in lume a fost tamaia. Aceasta dateaza de acum 4000 de ani si a fost descoperita de catre mesopotamieni. Inca din aceasta perioada, parfumurile, uleiurile, esentele erau folosite ca un simbol al nobletii, dar si din pura placere.

Cercetatorii au descifrat in scrierile sumeriene un numar impresionant de retete pentru obtinerea uleiurilor si parfumurilor, dar si insemnari care relatau rolul jucat de acestea in ceremonialuri,arderea de tamaie si alte esente era o practica intalnita in ceremoniile religioase, de venerare a zeilor, iar amestecurile de rasina, ulei si lemn parfumat erau folosite la imbalsamarea mortilor, dar si in viata de zi cu zi.

Parfumurile ajunsesera sa fie folosite zilnic, devenind pentru civilizatiile rivale un simbol al dezvoltarii si evolutiei Mesopotamiei.Inca de atunci se pare ca existau adevarati maestri, care isi vindeau creatiile placut mirositoare pentru preturi pe masura.

Descoperirile arheologice au aratat ca in momentul de maxima ascensiune a civilizatiei mesopotamiene in aceasta regiune se dezvoltase o adevarata industrie cosmetica, iar izvoarele scrise sunt astazi o sursa de informare de prima mana, cea mai cunoscuta scriere ramanand celebra epopee a lui Ghilgamesh.

Egipt

Ulterior, arta parfumurilor avea sa fie transmisa si Egiptului, primele marturii istorice datand din jurul anului 100 I.Hr.

Esentele si parfumurile erau folosite si aici preponderent in ritualurile religioase si in ceremoniile funerare;la prepararea mormantului esentele aveau un rol extrem de important deoarece urcarea sufletului la cer era asociata cu o unda de parfum care sa urmeze spiritul.Asa se face ca unele parfumuri si uleiuri folosite la inmormantari erau extrem de puternice. De exemplu,la 3300 de ani de la moartea lui Tutankhamon, la deschiderea mormantului sau, inca se mai putea simti o urma de parfum.

Confectionarea recipientelor de pastrare a parfumurilor era o adevarata arta in Egipt. Erau folosite materiale precum alabastrul, sticla, abanosul, portelanul insa au fost intalnite si recipiente facute din aur sau piatra. Aparitia sticlei in Egipt, in preajma anului 1558 i.Hr. a dus la o revolutionare a acestei arte.

In Egiptul Antic s-a dezvoltat una dintre cele mai impresionante industrii cosmetice din acele vremuri.Maestrii care stapaneau arta parfumurilor si a cosmeticelor erau preotii templelor. Acestia isi aveau laboratoarele instalate pe teritoriul templului, de unde doritorii puteau cumpara parfumuri, uleiuri si esente pe care multi le aduceau ca ofranda zeilor, altii le foloseau pentru placerea lor sau le daruiau.

Printre aromele folosite de egipteni amintim smirna si uleiul de scortisoara.Se spune ca egiptenii purtau cu ei un parfum de la nastere si pana la moarte.

Israel

Asa cum se poate vedea chiar si din paginile Vechiului Testament, in Israel parfumurile si uleiurile au fost importate din Egipt si in scurt timp devenisera deja o marfa foarte populara si cautata,dar si bine platita.

Potrivit cercetatorilor, se pare ca israelitii, desi erau pastori si cultivatori, au deprins secretele fabricarii parfumurilor de la preotii egipteni.

Parfumurile si esentele aromate sunt mentionate foarte des in Vechiul Testament, demonstrandu-se astfel cat de pretioase erau acestea pentru evrei. Tamaia este probabil cea mai cunoscuta esenta la care s-a facut referire, in numeroase randuri, in Biblie. Arderea tamaii era un privilegiu al preotilor,acesta fiind exercitat din cele mai vechi civilizatii. In vremea lui Moise, dupa ce acesta a primit Tablele Legii, Domnul i-a poruncit: "Luati cu voi condimente dulci, stacte, onycha si rasina exotica cu tamaie pura si tu il vei transforma in parfum."

si astfel s-a facut un parfum special pentru ceremoniile religioase, interzis oricui in afara preotilor.

Nici in Noul Testament nu lipsesc referintele la parfumuri. Sa ne amintim scena in care cei trei Magi de la Rasarit au venit la pruncul Iisus cu daruri minunate: aur, varietati de tamaie si smirna sau cea in care trupul lui Iisus este uns, potrivit ritualurilor de ingropaciune ale vremii.

Grecia

Un rol major in istoria parfumurilor a fost jucat de Grecia, unde idealurile frumusetii, armoniei, proportiei si echilibrului aveau un rol fundamental nu doar in arta, ci si in viata de zi cu zi. Grecii, de altfel, sunt considerati primii care au obtinut primul parfum lichid, desi el era complet diferit de parfumurile pe care noi le cunoastem astazi.

Potrivit lui Homer, chiar zeii Olimpului i-au invatat pe oameni secretele fabricarii si folosirii parfumurilor, iar in numeroase scene ale mitologiei grecesti parfumurile, aromele, esentele sunt prezente sau create de zeite, nimfe si alte personaje.

Una dintre legende spune ca trandafirul era doar o floare alba si fara parfum.Intr-o zi,Afrodita s-a intepat intr-un spin de trandafir iar sangele care a picurat peste floare i-a dat acesteia culoarea rosie pe care a pastrat-o pana in zilele noastre. Eros, fascinat de frumusetea noii flori, a sarutat-o, dandu-i acesteia parfumul inconfundabil.

Dincolo de mitologie, in Grecia s-a dezvoltat repede o adevarata industrie, mai ales in Creta si in colonii, dar si in alte orase mediteraneene. Dupa invazia regelui Alexandru cel Mare, in secolul III i.Hr., practica de a folosi parfumul a devenit mult mai raspandita in Grecia. In scurt timp au aparut si primii maestrii eleni, care aveau atelierele in marile orasele grecesti, vanzandu-si marfa pe strada, in agora sau in pietele publice, ori mergand de la o casa la alta. Multi dintre ei erau foarte cunoscuti si apreciati, mai ales cei care inventasera noi retete de parfumuri, folosind o varietate de miresme ,de uleiuri volatile preparate din uleiuri vegetale (uleiul de masline si de migdala), uleiuri volatile cu aroma de crini, trandafiri si anason.

Roma

Din Grecia, intr-o fireasca evolutie, parfumurile au ajuns si la Roma, in perioada Republicii. Se spune ca primii barbieri si parfumieri care au ajuns la Roma proveneau dintr-o colonie elena, din sudul Italiei.

Romanii au dat nastere unuia dintre marile imperii ale lumii, care domina jumatate din lumea cunoscuta. Insasi Roma era un oras bogat si prosper, un simbol absolut al civilizatiei si puterii, dar si un oras in care luxul, eleganta si frumusetea erau la mare pret, si din care parfumurile nu puteau lipsi.

Daca in trecut parfumurile si celelalte produse cosmetice erau rezervate doar nobililor, ulterior pretul acestora a scazut atat de mult incat au devenit accesibile practic tuturor. In scurt timp parfumurile au inceput sa fie folosite nu doar pentru uz personal, ci si in cadrul ceremoniilor religioase, pentru a improspata aerul in palate, teatre, au fost adaugate chiar si in vinuri si au fost folosite chiar si pentru parfumarea animalelor. Treptat consumul a crescut atat de mult incat parfumierii abia mai faceau fata cererii.