Raport de Țară - Cipru

CAP. I PREZENTAREA PE SCURT A TARII

1.1. Fisa de profil

Numele oficial: Republica Cipru (Kypriake Demokratia);

Situarea: în insula omonima din estul Marii Mediterane;

Vecini: Marea Mediterana (lungimea tarmurilor insulei  737 km);

Statul cel mai apropiat: Turcia (65 km);

Suprafata: 9251 km2 (locul 38 în Europa);

Populatia: 756 000 locuitori (locul 37 în Europa - 1996);

Densitatea populatiei: 81,7 loc./km2 (locul 29 în Europa);

Natalitate: 17,0 % (1993);

Mortalitate: 8,0 % (1993);

Spor natural: 9,0 % (1993);

Speranta de viata la nastere (1994/1995): 75,3 ani (masculin) si 79,8 ani (feminin);

Analfabetismul populatiei adulte: 5 % ;

Populatie urbana: 53 % (1993);

Diviziuni administrative: 6 districte;

Capitala: Lefkosia (Nikosia pana în 1995) singura capitala din lume împartita în

doua parti: partea greaca si partea turca;

Sarbatoarea nationala: 1 octombrie (aniversarea proclamarii republicii - 1960)

pentru partea greceasca a tarii. Ciprul turcesc sarbatoreste pe data de 15 noiembrie (1983);

Limbi oficiale: greaca si turca;

Limba principala: greaca (78 %);

Grupuri minoritare: turca (18 %), armeana;

Culte: ortodoxism 80 % , islamism 19 % , catolicism;

Sistem politic: democratie prezidentiala (în sud) si regim militar (în nord);

Relief: teritoriul tarii este strabatut de doua lanturi muntoase, care încadreaza un

podis fertil;

Climat: mediteranean;

Moneda: lira; 1 lira = 1000 mils;

PNB / loc. (1994): 10260 $ (locul 20 în Europa);

Ora locala: GMT+2 (similar cu ora României)

1.2. Scurt istoric

Locuit din mileniul 10 î.Hr., pecetea etnica culturala definitorie este datorata invaziei aheilor, purtatori ai culturii miceniene, refugiati din Pelopones în Cipru la c. 1200 î.Hr. Populatia de limba greaca ramâne din antichitate, timp de 3 milenii elementul etnic majoritar al insulei. Datorita pozitiei sale favorabile între Europa, Asia Mica si Africa de Nord si a zacamintelor bogate de cupru (de unde si numele de Kypros), Cipru este un teritoriu viu disputat, stapânit succesiv de egipteni, hititi, persi, macedoneni, seleucizi, lagizi, romani, bizantini, arabi.

Ocupat de Richard Inima de Leu, în timpul celei de-a III-a cruciade (1191), Ciprul devine un regat franc, de sine statator, intrat apoi în stapânirea Venetiei (1489 - 1571), jucând în tot acest rastimp rolul unui avanpost al lumii crestine în fata celei musulmane. În 1571 este cucerit de Imperiul Otoman, care aduce numerosi colonisti turci, schimbând astfel structura etnica a insulei (20 % din populatie la începutul sec. XX). În 1878, la Congresul de la Berlin, Imperiul Otoman cedeaza temporar Cipru Marii Britanii care-l anexeaza la 5.XI.1914 si-l proclama la 1.V.1925 colonie a Coroanei.

În lupta de eliberare nationala se afirma liderul bisericii, arhiepiscopul Makarios si generalul Grinas, conducatorii miscarii EOKA, care declanseaza insurectia armata în 1955. Dupa semnarea tratatelor de la Zurich (19.II.1959) si Londra (1.VII.1960) între Marea Britanie, Grecia si Turcia, devenite implicit puteri garante, are loc proclamarea independentei (16.VIII.1960), primul presedinte fiind arhiepiscopul Makarios.