Conducerea optimală a sistemelor de producție

L.1. (sapt. 1-3)

OPTIMIZAREA STRUCTURII SORTIMENTALE A PLANULUI DE FABRICA
IE

Lab. 1 / sem I 2016-2017/ 26.09+03 si 10.10.2016

umane pe care le solicita si prin beneficiul economic pe care îl poate aduce. In

aceasta situaie, având de ales între multiplele variante de produse care pot fi

fabricate, se pune în mod firesc întrebarea: Care din produse trebuiesc fabricate

si în ce cantitai fiecare din aceste, pentru a maximaliza beneficiul total al

activitailor la nivel de atelier, secie sau companie?

Acesta activitate de selecie a produselor ce urmeza a fi fabricate

este cunoscuta si ca optimizare a structurii sortimentale a planului de

fabricaie. Pentru o mai buna înelegere a problematicii, în cele ce urmeza se va

prezenta un studiu de caz, studiu de caz care are menirea si de a pregati

elementele fumdamentale necesare prezentarii modelului matematic de

programare liniara, model care sta la baza rezolvarii problemelor de acest tip.

CONDUCEREA OPTIMALA SISTEMELOR DE PRODUCTIE

Studiu de caz

O societate comerciala asambleaza doua produse pe care le vom

denumi A si B, în urmatoarele condiii privind materialele, manopera de

asamblare, manopera de testare, preul de vânzare si volumul produciei, toate

sintetizate în tabelul 1.1 de mai jos :

L.1.

OPTIMIZAREA STRUCTURII SORTIMENTALE A PLANULUI DE FABRICA
IE

Tabelul 1.1

Lab. 1 / sem I 2016-2017/ 26.09+03 si 10.10.2016

Produsul Valoarea

materialelor

[UM]

(UM=unitai

monetare)

Volum

manopera

asamblare

[om-ore]

Volum,

manopera

testare,

remedieri

[min.]

Pre

vânzare

[UM]

Producia

saptamânala

[buc.]

A 10 12 10 20 200

B 8 6 35 14 200

CONDUCEREA OPTIMALA SISTEMELOR DE PRODUCTIE

Studiu de caz

L.1.

OPTIMIZAREA STRUCTURII SORTIMENTALE A PLANULUI DE FABRICA
IE

În aceasta activitate de producie sunt utilizai:

• pentru activitaile de asamblare, 100 de muncitori care lucreaza 48 ore /

saptamâna, retribuii în acord cu 0,5 UM / ora / muncitor;

• pentru activitaile de testare, reglaje, remedieri, sunt utilizai 4 operatori

care lucreaza 40 ore / saptamâna, din care 500 minute sunt rezervate

Lab. 1 / sem I 2016-2017/ 26.09+03 si 10.10.2016

activitailor tehnico - administrative, retribuia acestora se face în regie cu 1

UM / ora / operator,

• regia seciei este de 1000 UM / saptamâna,

• în componena produsului A si B, intra câte un motor electric; furnizorul de

motoare electrice poate livra maxim 600 motoare electrice pe saptamâna.

Generalizarea are menirea de a ne da raspunsul la urmatoarea întrebare fireasca:

"Exista un numar de produse de tip A respectiv de tip B, altele decît cele actuale,

în condiiile date, pentru care beneficiul obinut va fi mai mare ?".

CONDUCEREA OPTIMALA SISTEMELOR DE PRODUCTIE

Studiu de caz

L.1.

OPTIMIZAREA STRUCTURII SORTIMENTALE A PLANULUI DE FABRICA
IE

Cu aceste date se poate face un calcul al beneficiului saptamînal (BNS):

Lab. 1 / sem I 2016-2017/ 26.09+03 si 10.10.2016

BNS = 200*20 + 200*14 - 200*10 - 200*8 - 200*12*0,5 -

200*6*0,5 - 4*40 - 1000

BNS = 240 UM

De la acest prim pas care reprezinta o radiografiere a unei stari de fapt,

urmeaza sa analizam aceiasi problema în condiii de generalizare.

În acest mod de abordare, vom nota cu "a" numarul de produse de tip A

si cu "b" numarul de produse de tip B, urmând sa gasim valorile aopt si bopt pentru

care beneficiul va fi maxim.