Extras din laborator

5.1. Scopul lucrării

Lucrarea îşi propune cunoaşterea particularităţilor constructive şi funcţionale ale preselor hidraulice şi al modulului de reglare a acestor prese în vederea efectuării în condiţii optime a operaţiilor de presare la rece.

5.2. Consideraţii teoretice

Presele hidraulice se caracterizează prin aceea că asigură deformarea materialului la viteze de lucru relativ constante chiar dacă forţele au o variaţie mare.

În acelaşi timp ele asigură obţinerea unor forţe de deformare mari datorită faptului că permit acumularea unei energii potenţiale care poate fi transformată, la cursele active, în lucru mecanic de deformare, fără a fi necesare sisteme mecanice de transmitere.

Procesul de prelucrare se realizează sub acţiunea unor forţe care pot fi considerate că sunt aplicate static.

Acţionarea hidraulică a preselor prezintă următoarele avantaje:

- posibilitatea obţinerii unor cicluri automatizate de lucru şi uşurinţă în modificare caracteristicelor acestor cicluri;

- realizarea cu uşurinţă a unor forţe şi puteri mari cu mecanisme hidraulice simple şi de gabarit mic;

- comanda uşoară a energiei mari acumulate şi controlul permanent asupra forţei disponibile;

- posibilitatea obţinerii unei variaţii continue a vitezei mecanismului de lucru şi posibilitatea reglării automate a acesteia în timpul funcţionări, conform unui ciclu stabilit anterior;

- inversarea uşoară a sensului mişcării, fără solicitări dinamice mari;

- funcţionarea liniştită, lipsită de zgomote şi vibraţii;

- posibilitatea deservirii centralizate a unui grup de prese.

5.3. Utilaje şi materiale folosite

În figura 5.1 este prezentat ansamblul general al unei prese hidraulice. Pe batiul 5 sunt fixate toate subansamblurile ce alcătuiesc maşina. În partea superioară este fixat motorul de lucru 1, care prin tija pistonului 2, antrenează culisorul 3.

Fig. 5.1. Vedere de ansamblu a presei hidraulice

Masa 4 este prevăzută cu canale T şi alezaje de trecere, destinate fixării dispozitivului de presare şi trecerii sistemului de eliminare a pieselor presate din dispozitiv. Motorul electric 8 antrenează o pompă care debitează uleiul în reţeaua de conducte 7. Instalaţia electrică a sistemului de comandă şi acţionare este asamblată în carcasa 6.

Presa P.H. 40

Presa P.H. 40 (fig. 5.2) a cărei schemă hidraulică va fi studiată, face parte din grupa de maşini destinate executării unei mari diversităţi de prelucrări prin deformare şi tăiere. Pe această maşină se execută extrudări, ambutisări, reliefări, îndoiri, profilări, îndreptări, decupări, perforări etc. În afară de acestea pot fi executate asamblări prin presare. Prin echipare cu dispozitive speciale ca masa rotativă 9, se lărgeşte mult domeniul de utilizare a maşinii.

Presa P.H. 40 poate fi exploatată în regim singular sau în regim continuu.

Batiul în formă de C, este executat din tablă prin sudură, pe el fiind fixate ghidajele.

Motorul de lucru 1, prin tija pistonului antrenează culisorul 2.

Masa 4 este prevăzută cu canale T, alezaje de trecere şi găuri filetate. Perna hidraulică aflată sub masa maşinii, permite efectuarea ambutisărilor de mică şi medie adâncime.

În spaţiul etanş din partea mijlocie a batiului, ce constituie rezervorul de ulei, este asamblată şi instalaţia de răcire 13 cu ajutorul căreia este asigurată menţinerea temperaturii agentului hidraulic în limitele unei bune funcţionări a maşinii. Motorul electric 10 (7,5 kW/1500 rot/min) antrenează pompa cu pistonaşe axiale 11, iar aceasta debitează uleiul în reţeaua de conducte 12. Instalaţia electrică este concentrată într-o carcasa laterală.

Pompa hidraulică 8, ce alimentează motorul de lucru principal al presei lucrează la o presiune de 50…250 bari, debitând între 80…6,5 litri pe minut.

Perna hidraulică are antrenare separată printr-un motor de 2,2 kW, care pune în funcţiune o a doua pompă cu pistonaşe axiale ce lucrează cu presiunea de 20…250 bari şi debitează 40…2 litri pe minut.

Fig. 5.3. Schema hidraulică a presei P.H. 40

În figura 5.3 este prezentată schema hidraulică a presei.