Mecanica ruperii - laboratoare

Laborator
9/10 (1 vot)
Domeniu: Mecanică
Conține 8 fișiere: doc
Pagini : 77 în total
Cuvinte : 16359
Mărime: 2.63MB (arhivat)
Publicat de: Simion Bota
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Florin Andrei

Extras din laborator

LABORATOR 1

DETERMINARI EXPERIMENTALE ALE REZISTENTEI

LA FISURARE PENTRU MATERIALUL CERAMIC CER-110

1. Introducere

Aşa cum s-a arătat în capitolele anterioare, rezistenţa la fisurare pentru materialele ceramice reprezintă un parametru important în vederea proiectării componentelor ceramice. Standardul românesc cu privire la determinarea proprietăţilor fizice şi mecanice ale materialelor ceramice, (STAS 3471-85), nu prevede determinarea rezistenţei la fisurare a acestora. Totuşi, aşa cum s-a remarcat, s-au efectuat numeroase cercetări teoretice şi experimentale în vederea determinării acestei importante mărimi. In capitolul V, care propune un mod de abordare în vederea proiectării componentelor din materiale ceramice, se va putea observa importanţa rezistenţei la fisurare ca mărime principală a calculelor efectuate.

2. Determinări prin măsurarea directă a lungimii fisurii

Determinările experimentale, efectuate în cadrul laboratorului de Rezistenţa materialelor din cadrul U.T. Iaşi, folosesc probe din materialul ceramic CER-110 elaborat de societatea Electroceramica Turda. Acest material a fost elaborat în două variante denumite aici în mod generic CER-110 C (cuarţos) şi CER-110 A (aluminos).

Descrierea metodei.

Metodologia de determinare a rezistenţei la fisurarea fost cea prezentată de Ma Juanrong în [3] şi descrisă succint în capitolul III.

Faţă de această metodologie se aduc câteva modificări. Prima dintre ele constă în faptul că relaţia (III.1) care dă intensitatea sarcinii pe suprafaţa urmei lăsate se schimbă astfel:

[1]

Explicaţia se prezintă în cele ce urmează.

In figura 1 se prezintă un sfert din urma lăsată de pătrunderea piramidei care are unghiul diedru de 136 0C. Toate liniile îngroşate se află pe suprafaţa urmei lăsate după penetrare.

Fig. 1. Reprezentarea pătrunderii

In figură, a reprezintă semilungimea diagonalei bazei piramidei, care se va măsura în cadrul determinărilor ulterioare, celelalte notaţii fiind ajutătoare. Din figură rezultă:

[2]

O a doua modificare apare la controlul dimensiunilor urmei şi a lungimii fisurii. La metoda prezentată de Ma Juanrong măsurarea acestor mărimi se efectuează cu ajutorul SEM, (Scanning Electron Micrography). In cadrul acestei determinări, punerea în evidenţa a urmelor lăsate şi a fisurii propagate s-a făcut cu ajutorul lichidelor penetrante

In vederea executării pătrunderii s-a folosit un aparat de duritate Vickers care are timpul de încărcare reglat la 30 sec.. Incercarea de pătrundere în suprafaţă se face pentru sarcinile: 100,6, 90, 80,6, 70, 60,6, 50 şi 40,6 kgf. S-au ales aceste sarcini în conformitate cu gama de greutăţi etalonate avute la dispoziţie. Se menţionează aici că pentru sarcini mai mici de 40,6 kgf, pentru materialul CER-110 A, urmele lăsate au fost neclare.

Incercările, pentru fiecare din cele două materiale, s-au efectuat pe câte trei probe. Pentru fiecare probă s-au efectuat un număr de trei încercări la aceeaşi valoare a sarcinii de încărcare.

Pentru obţinerea unei imagini cât mai bune, s-a respectat întocmai tehnologia specifică lucrului cu lichide penetrante. In cadrul acestor determinări s-au folosit soluţiile de diluant şi penetrator fabricate de firma NAMICON, (Italia).

Proba a fost şlefuită foarte bine pe suprafaţa pe care urmează a se efectua pătrunderea. Slefuirea se face manual, pe o piatră abrazivă plană şi cu granulaţie fină.

Se curăţă apoi suprafaţa respectivă cu o soluţie diluantă, (NAMICON 1201).

După uscare se aplică lichidul penetrant, (NAMICON 1202), de la o distanţă de 20-30 cm de probă.

Se aşteaptă câteva minute pentru pătrundere, după care se îndepărtează excesul de penetrant, mai întâi cu apă şi apoi cu soluţia diluantă.

Se trece la vizualizarea urmei lăsate prin penetrare şi a fisurii propagate, imediat după uscarea probei.

Aici nu este necesară aplicarea şi a soluţiei de punere în evidenţă, (developant), a urmelor şi a fisurii propagate, datorită culorii albe pe care o are ceramica CER-110.

Vizualizarea urmei lăsate prin penetrare şi a fisurilor propagate de la colţurile piramidei se face cu ajutorul unui microscop ce are prevăzut un dispozitiv de deplasare şi măsurare plană micrometrică.

3. Procedeul experimental

Se măsoară mărimile a şi c ce se pot observa în figura II.1. Rezultatele acestor măsurători pentru materialul CER-110 C se dau în tabelul 1.

Valorile şi graficele care se prezintă în cele ce urmează sunt date pentru materialul CER-100C.

Preview document

Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 1
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 2
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 3
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 4
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 5
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 6
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 7
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 8
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 9
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 10
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 11
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 12
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 13
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 14
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 15
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 16
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 17
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 18
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 19
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 20
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 21
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 22
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 23
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 24
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 25
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 26
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 27
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 28
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 29
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 30
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 31
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 32
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 33
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 34
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 35
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 36
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 37
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 38
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 39
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 40
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 41
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 42
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 43
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 44
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 45
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 46
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 47
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 48
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 49
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 50
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 51
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 52
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 53
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 54
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 55
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 56
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 57
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 58
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 59
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 60
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 61
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 62
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 63
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 64
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 65
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 66
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 67
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 68
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 69
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 70
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 71
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 72
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 73
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 74
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 75
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 76
Mecanica ruperii - laboratoare - Pagina 77

Conținut arhivă zip

  • MR-LAB1.doc
  • MR-LAB2.doc
  • MR-LAB3.DOC
  • MR-LAB4.doc
  • MR-LAB5.doc
  • MR-LAB6.doc
  • MR-LAB7.doc
  • MR-LAB8.doc

Alții au mai descărcat și

Proiectarea unui Motor Supraalimentat cu Aprindere prin Comprimare

CAP. 1 STUDIUL DE NIVEL AL ACESTUI MOTOR Studiul parametrilor principali ai autovehicolului 4l: Tabelul 1.1 Marca şi Model Nr. cilindri Amplasare...

Materiale Compozite

- CATEGORII DE MATERIALE COMPOZITE – - CLASIFICAREA COPOZITELOR - Varietatea mare de materiale compozite face ca la clasificarea acestora să fie...

Proiectarea Implanturilor

Introducere Un biomaterial reprezinta un material sintetic utilizat pentru inlocuirea unei parti din corpul uman sau pentru a functioana in...

Găurirea cu microunde

INTRODUCERE Microundele fac parte din porțiunea din spectrul electromagnetic cu lungimi de undă de la 1 mm la 1 m, cu frecvențe corespunzătoare...

Mașini și acționări hidropneumatice

CAP.1. ELABORAREA SCHEMEI HIDRAULICE 1.1. Elementele constitutive ale instalaţiei. Elementele constitutive ale instalaţiei: - cilindru cu dublă...

Analiza numerică a sistemelor mecanice

Bara simplu rezemata, cu sarcina uniform distribuita.Bara din figura este incarcata cu o sarcina uniform distribuita,verticala,de sus in jos ,de...

Materiale Avansate

Al met cu prop mag spec. Funct de nivelul si de semnul susceptibilitatii mag, mat sunt: diamagnetice, paramag si feromag. Mat diamag au o...

Calculul dinamic al motoarelor cu ardere internă

Studiul echilibrarii motorului propus în tema de proiectare vizeaza urmatoarele obiective: - Finalizarea solutiei constructive a motorului ; -...

Te-ar putea interesa și

Case de locuit din lemn - noi tehnologii de construcții

Introducere O casă este o construcţie care poate fi locuită de fiinţe umane. Termenul casă include multe tipuri de locuinţe, de la colibe...

Tehnologia de realizare a lucrărilor protetice pe suport de zirconiu prin metoda cad cam

Încă din cele mai vechi timpuri, zâmbetul și aspectul dinților au o importanță deosebită în aprecierea frumuseții unei persoane. Atât frumusețea,...

Reducerea impactului produs asupra mediului de gazul metan din minele de cărbuni din Valea Jiului

Gazul metan care însoţeşte zăcămintele de cărbuni s-a format ca produs în stadiile succesive ale procesului de transformare anaerobă a materialului...

Proiectarea unei secții de finisare

Memoriu tehnic Prezentul proiect are ca tema proiectarea unui sector de finisare a ţesăturilor de lâna. Pentru aceasta s-a ales articolul...

Studiul tehnico-economic privind proiectarea unei hale de depozitare pentru subansambluri de macarale și panouri electrice

Tema proiectului meu este “ Studiul tehnico-economic privind proiectarea unei hale de depozitare pentru subansambluri de macarale si panouri...

Șurub bielă

Ruperea prin oboseala a unor suruburi de biela A fost realizată o analiză pentru a evalua cauza unei avarii de bază a unui motor auto Diesel, care...

Încercare coroziune tensofisurantă

1. Introducere Problemă tehnică globală, coroziunea este cauza principală a scoaterii din uz şi avarierii structurilor metalice, în general şi a...

Analiza conceptului hand pentru o țesătură cu destinația produs vestimentar

1. ELEMENTE TEORETICE 1.1. Caracterizarea tesaturii prin functiile indeplinite in produsul vestimentar Tesatura are un profil calitativ complex...

Ai nevoie de altceva?