Tehnologii de Fabricatie

Imagine preview
(8/10 din 7 voturi)

Acest laborator prezinta Tehnologii de Fabricatie.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 7 fisiere pdf de 57 de pagini (in total).

Profesor: radu sever-adrian

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domenii: Mecanica, Metalurgie si Siderurgie

Extras din document

1. Scopul lucrării

Scopul lucrării este cunoasterea posibilitătilor tehnologice ale masinii de

gaurit si însusirea unor notiuni teoretice si practice de bază în ceea ce priveste

operatiile de burghiere, lărgire si alezare.

2. Consideratii teoretice

2.1. Generalităti

Burghierea este operatia tehnologică de prelucrare prin aschiere care are ca

scop obtinerea unor găuri (alezaje) în material plin, prelucrarea putând fi executată

pe masini de găurit, masini de frezat sau strunguri. După burghiere găurile mai pot

fi prelucrate prin: tesire, lărgire, alezare, adâncire sau filetare.

Masinile de găurit sunt masini unelte pe care se execută operatiile

tehnologice de găurire (burghiere), lărgire, alezare, filetare pot fi portabile (cu

actionare manuală, electrică sau pneumatică) sau stabile. Masinile de găurit stabile

se clasifică astfel:

- după pozitia arborelui principal: masini de găurit verticale si orizontale;

- după constructie si domeniu de utilizare: masini de găurit de banc, cu

coloană, cu montant, radiale, multiax, de găurit si alezat orizontale si în

coordonate.

2.2. Scule utilizate la burghiere

Sculele folosite la prelucrarea găurilor prin aschiere se împart în 3 categorii:

- scule care au forma si diametrul identice cu cele ale găurii (burghie,

lărgitoare, adâncitoare, alezoare, tarozi);

- bare cu cutite pentru găurire;

- scule speciale si combinate.

Figura 1 prezintă un burghiu elicoidal cu părtile componente:

- partea utilă care cuprinde dintii burghiului, canalele dintre dinti, partea

activă compusă la rândul ei din: conul de atac si partea laterală de calibrare.

Unghiul conului de atac este diferit în functie de duritatea materialului ce se

prelucrează astfel: 80-90° pentru materiale moi; 116-118° pentru otel; 130-140°

pentru materiale dure.

- coada burghiului care serveste la fixarea acestuia in arborele principal al

masinii pe care se execută burghierea si poate avea formă conică sau cilindrică;

- antrenorul care împiedică rotirea burghiului în dispozitivul de prindere si ajută

la scoaterea acestuia.

Sculele se fixează în arborele principal al masinii de găurit astfel:

- prin intermediul mandrinelor cele cu coadă conică;

- direct în locasul arborelui principal sau folosind reductiile cu coada conică

(burghie, alezoare, tarozi).

Piesele se fixează pe masa masinii in menghine sau în dispozitive speciale.

Fig.1.

2.3. Parametrii regimului de aschiere la burghiere

Miscările executate în vederea burghierii sunt (Fig. 2):

- miscarea principală de aschiere n [rot/min], care este miscarea de rotatie a

sculei (transmisă de la motor prin cutia de viteze, arborele principal la sculă)

- miscarea de avans axial s [mm/rot] a sculei se poate executa automat de la

motor prin cutia de avansuri, arborele principal sau manual de la maneta care

actionează o roată dintată ce angrenează cu o cremalieră realizată pe arborele

principal.

Fisiere in arhiva (7):

  • Burghierea.pdf
  • Microsoft Word - Rabotarea.doc.pdf
  • Microsoft Word - Strunjirea.doc.pdf
  • Microsoft Word - Temperatura.doc.pdf
  • TF lab 6 - Temperatura.doc.pdf
  • TF Uzura.pdf
  • tf, rigiditatea.pdf