Topografie - Lucrare de Laborator 4

Măsurarea unghiurilor se efectuează cu ajutorul goniometrelol (gonio=unghi, metron=măsură ).Goniometrul cu cea mai largă utilizare în topografie este teodolitul. Măsurările efectuate cu teodolitul.

TEMA LUCRARII

Pentru efectuarea ridicărilor topografice,necesttatea de realizarea unei construcţii hidrotehnice,este necesară cunoaşterea teodolitului.

LUCRAREA VA CUPRINDE:

1. Prezenatrea schemei de construcţie a teodolitului şi descrierea părţilor componente.

2. Prezenatrea axelor, mişcărilor şi a tipurilor constructive.

3. Efectuarea citirilor pe cercurile gradate,folosindu-se dispozitivele de citire, cu prezentarea schiţei şi a modului de executare a citirilor.

REZOLVAREA TEMEI

Teodolitul este un aparat care foloseşte la măsurarea valorilor unghiulare ale direcţiilor orizonatele ce pleacă din punctul de staţie spre două sau mai multe puncte din teren,cât şi a înclinării acestor direcţii. Din valorile direcţiilor se determină unghiurile orizontale şi verticale.

Teodolitul este un aparat care foloseşte numai măsurarea valorilor unghiulare ale direcţiilor orizontale şi a înclinării acestora, cu precizie mare ( ) şi foarte mare ( ).

Tahimetrul foloseşte la măsurarea valorilor unghiulare ale direcţiilor orizontale şi a înclinării acestora cu o precizie mai mică ( ) dar şi la măsurarea indirectă a distanţelor, pe cale optică.

În funcţie de modul de citire a gradaţiilor, teodolitele se grupează în:

- Teodolite de construcţie clasică (de tipul vechi), la care cercurile gradate sunt metalice iar efectuarea citirilor se face cu ajutorul cu ajutorul unor lupe sau microscoape fixate în vecinătatea cercurilor, pe vernier, microscop cu scăriţă, microscop cu tabur etc.;

- Teodolite moderne (de tip nou), la care cercurile gradate sunt din sticlă, acoperite etanş, iar efectuarea citirilor se face printr-un sistem optic, centralizat, în câmpul unui microscop, fixat pe lunetă sau pe una din furcile alidadei.

1. Pezentarea schemei de construcţie a teodolitului şi descrierea părţilor componente

Schema unui teodolit de construcţie clasică este prezentată în figura 1. Pe figură, s-au notat principalele părţi componente in următoarea ordine:

Fig.1. Schema unui teodolit de construcţie clasică.

Ambaza (1), este o prismă triunghiulară care se sprijină pe trei şuruburi de calare (fig.2 a). În partea de jos a ambazei se găseşte un dispozitiv cu două plăci: una rigidă şi alta flexibilă. Şurubul de fixare a ambazei pe trepied, numit şurub pompă, se înşurubează în lăcaşul cu filet al plăcii flexibile, iar aparatul se sprijină prin intermediul suruburilor de calare pe placa rigidă(fig.2 b).

Fig. 2. Ambaza: a-vedere de ansamblu;

Fig. 2. Ambaza: b-vedere in detaliu

Limbul sau cercul orizontal gradat (2) este un disc metalic al cărui perimetru este argintat şi divizat în grade sexagesimale sau centezimale (fig.3. a). La teodolitele moderne, limbul este format dintr-un cerc inelar de sticlă, cu diametrul variind intre 50 şi 250 mm, fixat pe un suport metalic (fig.3. b).

Fig. 3.Limbul: a-limb de metal ; b- limb de sticlă şi modul de fixare pe suportul metalic

Pe limb se citesc valorile unghiulare ale direcţiilor orizontale din fiecare punct de statie. Prin axul metalic, cu care face corp comun, mişcarea limbului poate fi blocată cu şurubul (12), numit şurub de blocare a mişcării generale.

Alidada sau cercul alidad (3), este un disc metalic, concentric cu limbul, susţinut de axul plin ce intră în axul gol al limbului. Discul alidadei are la periferia lui două ferestruici diametral opuse, unde sunt fixate vernierele sau alte dispozitive de citire. Citirile de limb, la cele două dispozitive de citire, se fac cu ajutorul unor lupe sau microscoape (10).

Prin intermediul şurubului (13), numit şurub de blocare a mişcării înregistratoare, se poate bloca mişcarea alidadei în plan orizontal.

Furcile de susţinere a lunetei (4), sunt două piese metalice, fixate cu un capăt de alidadă, cu care fac corp comun. Celelalte capete ale furcilor sprijină dispozitivul de susţinere a axei de rotaţie a lunetei în plan vertical. Peuna din furci se află şurubul (14) de blocare a mişcării lunetei. Pe cealaltă furcă este fixată o nivelă torică, numită nivela zenitală (9), cu ajutorul căreia se orizontalizează indicii zero de la eclimetru.