Boli Infectioase

Imagine preview
(8/10 din 4 voturi)

Acest laborator prezinta Boli Infectioase.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 19 fisiere doc de 60 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Medicina Veterinara

Extras din document

Definiţie: -boală de natură toxică, de origine alimentară;

-clinic: tulburări dominant nervoase, de tip paralitic, cu

evoluţie rapidă şi sfârşit letal;

-este răspândită pe toata suprafaţa globului, sub formă de

cazuri sporadice sau enzootii.

BOTULISMUL LA ECVINE

Etiologie:- toxina elaborată de CLOSTRIDIUM BOTULINUM →germen

anaerob, sporulat, mobil, Gram pozitiv;

- toxinele elaborate sunt termolabile şi au acţiune

neurotropă; sunt rezistente la sucuri gastrice şi la pH mai

mic de 8;

-după specificul toxic se cunosc 7 tipuri: A, B, C, D, E, F, G

ce se identifică prin seroneutralizare;

-exotoxina botulinică (formată din 2 lanţuri polipeptidice unite prin

capete lor) se produce pe subsrtaturi variate, în condiţii de

anaerobioză şi temperatură de 12-35°C; puterea toxică este crescută

şi se exercită in doze foarte mici;

-la solipede boala este determinată frecvent de toxina elaborată de

tipurile C şi D;

Caractere epizootologice:- sunt afectate în mod natural solipedele,

taurinele, caprinele, siunele, rozătoarele;

-Calea de infecţie: digestivă, odată cu apa şi furajele

contaminate;

-Surse de infecţie: apa şi furaje contaminate cu dejecţii sau

cadavre de rozătoare; furaje însilozate

necorespunzător;

Patogeneză:

-toxina botulincă( ingerată odată cu furajele sau apa)→mucosa

digestivă→circulaţia limfatică→circulaţia sangvină→sistem

nervos periferic→împiedică transmiterea influxului nervos la

fibra musculară→paralizie de tip flasc→tulburări vegetative

( midriază, paralizia faringelui şi a muşchilor respiratori );

-moartea se produce prin asfixie;

Tabloul clinic:- perioada de incubaţie= 2-6 zile

(cu limite de la câteva ore la 2 săpt);

-Forma supraacută: evoluţie rapidă, cu simptome necaracteristice, iar

sfârşitul este letal, în câteva ore;

-Forma acută: -tulburări locomotorii→mers vaccilant, ataxic;

-tremurături musculare, respiraţie accelerată;

-tulburări de tip paralitic ce progresează caudo-

cranial→decubit lateral, paralizia limbii şi a muşchilor

faringieni;

puls accelerat, respiraţie dispneică,zgomot de cornaj;

-evoluţie= 1-4 zile, cu sfârşit letal;

-Forma subacută-cronică: tulburări de

locomoţie, cu posibilă vindecare;

-convalescenţa este lungă= 2-6 săpt.

Tabloul anatomopatologic: -leziuni necaracteristice;

- hiperemia organelor interne şi a creierului;

- histologic→hemoragii şi edeme în bulb şi ganglioni simpatici;

→degenerarea celulelor ganglionare, vacuolizări, cromatoliză;

→necrobioza şi neuronofagia celulelor Purkinje;

Diagnosticul:- se stabileşte prin corobarea datelor epizootologice şi clinice

cu rezultatele investigaţiilor de laborator;

-probe recoltate→furaje incriminate şi produse patologice(ficat, conţinut

stomacal) sau sânge;

-materialul patologic se triturează, se suspendă în ser fiziologic, se

filtrează, iar filtratul se injectează la şoareci sau cobai. Pentru

determinarea tipului toxigen pe loturi separate de animale odată cu

produsul toxic se injectează seruri antitoxice de tip A,B,C,D,E,F,G. Dacă

cobaiul injectat cu produsul toxic nu face semne clinice caracteristice şi

moare după după 1-3 zile, botulismul poate fi exclus. Dacă toate

animalele mor cu excepţia celor dintr-un singur lot se atestă natura

botulinică a bolii, produsă de tipul corespunzător antiserului care a

prevenit apariţia bolii la animalele rămase în viaţă.

-Examen bacteriologic: însămânţare pe medii pentru anaerobi.

Prognostic: grav

Profilaxie:-nespecifică: -controlul riguros al furajelor însilozate,dezinsecţii,

deratizări;

-specifică: - anatoxină botulinică, adsorbită pe gel de hidroxid de

aluminiu→în zonele în care au apărut mai frecvent

accidentele de botulism;

Combatere:

-la animalele bolnave se institue dieta totală; toxina se elimină prin

spălături gastrice, purgative;

-toxina circulantă se neutralizează cu ser antibotulinic polivalent în

doză de 500-800 ml i.v.;

-tratament de susţinere: i.v. ser glucozat, soluţii clorurosodice

hipertonice 10 % în doză de 150-200 ml

-trecerea prin boală nu lasă o imunitae satisfăcătoare, astfel că

animalul se poate îmbolnăvi de mai multe ori.

BOTULISMUL LA BOVINE

Etiologie: -tipul C de bacil botulinic;

-Surse de infecţie: furaje însilozate necorespunzător;

Tabloul clinic: -evoluează afebril, cu tulburări locomotorii datorate

paraliziei bulbare;

-forme evolutive: supraacut, acut, subacut şi cronic;

-apare paralizia totală sau parţială a musculaturii

striate; debutează prin mers vaccilant, poziţie decubitală,

greutate la sculare; ulterior apre jena în masticaţie şi

deglutiţie, urmată de paralizia limbii;

-mai poate apare midriază, inhibarea tuturor secreţiilor;

-modificări hematologice: anemie, mononucleoză;

-evoluţie: 3-8 zile;

BOTULISMUL LA OVINE ŞI CAPRINE

Fisiere in arhiva (19):

  • Boli Infectioase
    • ANTRAXUL.doc
    • Boala lui Carre.doc
    • BOTULISMUL.doc
    • Bronhopneumonia bovinelor.doc
    • CLOSTRIDIOZE.doc
    • HEPATOTOXIEMIA.doc
    • MICOPLASMOZELE MAMIFERELOR.doc
    • Morva.doc
    • Mrv.doc
    • PASTEURELOZA IEPURELUI.doc
    • PASTEURELOZE.doc
    • Picornaviroze.doc
    • PSEUDOPESTA PORUMBEILOR.doc
    • RUJETUL.doc
    • S A L M O N E L O Z E.doc
    • SALMONELOZA PORCULUI.doc
    • SALMONELOZA CABALINELOR.doc
    • TETANOSUL.doc
    • TIFOPULOROZA.doc