Controlul Alimentelor

Laborator
9.3/10 (3 voturi)
Conține 6 fișiere: doc
Pagini : 64 în total
Cuvinte : 21217
Mărime: 126.52KB (arhivat)
Publicat de: Achim Dragu
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: prof. dr Savu Vasilica
este de la Medicina Veterinara din Spiru Haret

Extras din laborator

CONTROLUL SANITAR-VETERINAR AL GARSIMILOR DE ORIGINE ANIMALA

1.Ambalarea, marcarea si estetica produsului

Untura de porc este comercializata sub forma preambalata(pachete de 100-1000g) sau sun forma de bloc in ladite de lemn captusite cu hartie pergaminata sau folie de polietilena, ladite ce au capacitatea de 25kg si se valorifica pe 3 clase de calitate:S. I. II

In vederea efectuarii ex de laborator privind stabilirea integritatii, autenticitatii si salubriitatii grasimilor trebuie sa se recolteze probe astfel:

1.1. Recoltarea probelor

1.1.1. La untura=se recolteaza la intamplare 5% din nr blocurilor (ladite de 25kg) sau 5% din nr pachetelor(de 100-1000g) ce reprezinta un lot (max 15tone untura din aceeasi zi).Din blocurile de untura recoltate se scot cu o sonda probe din toate straturile.Din pachetele recoltate se ia 1% din nr pachetelor(nu mai putin de 5 pachete) si se recolteaza cate o proba din fiecare pachet formandu-se apoi o proba medie din acre se trimite la laborator 500g.Din pachetele d euntura de pana la 500g se trimit la alborator 1% din ambalaje, dar nu ami putin de 2 si nu mai mult de 5 amabalaje.

1.1.2. La seul alimentar topit=se deschid 5% din ambalaje(nu mai piutin de 3 amabalje)din acre se recolteaza probe cu o sonda din toate straturile, probe care se pun intr-un vas curat si uscat si se topesc pe baie de apa fierbinte.Din aceasta proba medie bien omogebizata se recolteaza 500g intr-un borcan de sticla curat si uscat inchis etans , etichetat si sigilat, borcan care se trimite la laborator

2.Valoare nutritiva, integritatea si autenticitatea

2.1 Ex. fizico-chimice

2.1.1 Deteremianrea apei=se face prin uscare la etuva la 103+2C cu canatriri repetate pana la masa constanta

Schema

2.1.2 Determinarea punctului de topire cu dispozitivul Sukov

Capatul cu mercur al unui termometru se introdiuce in garsimea de cercetat prinzandu-se o parte din garsime de capatul termometrului.Termometrul cu grasime se fixeaza printr-un dop de pluta la o eprubeta plina cu apa.Eprubeta cu apa si termometru se fixeaza tot printr-un dop de pluta la o alta eprubeta goala, eprubeta care se fixeaza si ea la un pahar Berzeliusplin cu apa, pahar ce se aseaza pe o sita de azbest pe un trepied si se incalzeste la flacara.Datorita stratului de aer din eprubeta a doua, apa din prima eprubeta care contine si termometrul cu grasime se va incalzii incet si uniform.Cand apa din eprubeta ajunge la temperatura de topire a garsime, aceasta se va desprinde de pe termometru sub forma topita si se ridica la suprafata apei, moment in acre se citeste temp indicata de termometru, aceasta reprezentand punctul de topire al grasimii respective. In afar dispozitivului Sukov , determinarea punctului de topire al garsimilor se mai poate face si prin:

metoda tuburilor capilare astfel: =intr-un tub capilar cu doiametru interior de 1-1,2mm , cu peretii subtiri de grosime uniforma, se aspira grasimea de cercetat in stare topita, tub acre se introduce apoi imediat la gongelator pentru min 30min.se scoate apoi tubul cu grasimea solidificata si se taie in 2 portiuni lungi de 10mm, care se prind cu ajutorul a doua inele de cauciuc de o parte si alta a rezervorului de mercur al termometrului.Termometrul cu tuburile se prinde intr-un suport de cauciuc ce s efixeaza cu 2 sarme dispuse in X pe gura unui pahar Berzelius plin 2/3 cu glicerina.Paharul se fixeaza pe sita de azbest pusa pe un trepied si se incalzeste lent la flacara incat cresterea temperaturii sa se realizeze cu o viteza de cca 2C/min.Se noteaza temperatura de pe termometru corespunzatoare momentului topirii garsimii din capilare, grasime care se va deplasa in sus pe coloana tubului capilar.

Valorii: untura de porc=36-48C

seul alimentar=40-50C

grasimea din lapte=28-38C

2.1.3 Determinarea indicelui de refractie

Indicele de refractie se determina cu refractometrul Abbe-Zeis la 20C pentru garsimile lichide si la 40C pentru garsimile solide.Determinarea indicelui d erefractie aprecieaza originea materiei grase , precum si depistarea unor eventuale fraude prin substituirii sau amestec de grasimi cu valoare alimentara redusa.

Pentru determinare , se regleaza temperatura refractometrului cu ajutorul ultratermostatului in functie d egarsimea analizata , se deschide prisma aparatului curatita in prealabil si se depunde pe ea o picatura de garsime.Se inchide prisma si apoi prin ocularul drept al refractometrului se aprecieaza momentul de condensare a nuantelor spectului solar in 2 culori distincte , condensare ce se realizeaza prin miscare rotativa intr-un sens sau altul a microvizei din dreapta aparatului.Dupa condensraea culorilor in ocularul drept , se priveste in ocularul stang si cu ajutorul microvizei din stanga se misca mrotativ intr-un sens sau altul pana se aduce linia de demarcatie dintre cele 2 nuante de culoare la intersectia firelor reticulare.In acest moment se trece la citirea indicelui de refarctie direct pe scara gradata privita prin ocularul stang.Cu ajutorul refratometrului Abbe-Zeiss se deterima indicele de refractie cuprins intre 1,4187-1,4922 ceea ce corespunde la 5-100grade refractometrice.

Preview document

Controlul Alimentelor - Pagina 1
Controlul Alimentelor - Pagina 2
Controlul Alimentelor - Pagina 3
Controlul Alimentelor - Pagina 4
Controlul Alimentelor - Pagina 5
Controlul Alimentelor - Pagina 6
Controlul Alimentelor - Pagina 7
Controlul Alimentelor - Pagina 8
Controlul Alimentelor - Pagina 9
Controlul Alimentelor - Pagina 10
Controlul Alimentelor - Pagina 11
Controlul Alimentelor - Pagina 12
Controlul Alimentelor - Pagina 13
Controlul Alimentelor - Pagina 14
Controlul Alimentelor - Pagina 15
Controlul Alimentelor - Pagina 16
Controlul Alimentelor - Pagina 17
Controlul Alimentelor - Pagina 18
Controlul Alimentelor - Pagina 19
Controlul Alimentelor - Pagina 20
Controlul Alimentelor - Pagina 21
Controlul Alimentelor - Pagina 22
Controlul Alimentelor - Pagina 23
Controlul Alimentelor - Pagina 24
Controlul Alimentelor - Pagina 25
Controlul Alimentelor - Pagina 26
Controlul Alimentelor - Pagina 27
Controlul Alimentelor - Pagina 28
Controlul Alimentelor - Pagina 29
Controlul Alimentelor - Pagina 30
Controlul Alimentelor - Pagina 31
Controlul Alimentelor - Pagina 32
Controlul Alimentelor - Pagina 33
Controlul Alimentelor - Pagina 34
Controlul Alimentelor - Pagina 35
Controlul Alimentelor - Pagina 36
Controlul Alimentelor - Pagina 37
Controlul Alimentelor - Pagina 38
Controlul Alimentelor - Pagina 39
Controlul Alimentelor - Pagina 40
Controlul Alimentelor - Pagina 41
Controlul Alimentelor - Pagina 42
Controlul Alimentelor - Pagina 43
Controlul Alimentelor - Pagina 44
Controlul Alimentelor - Pagina 45
Controlul Alimentelor - Pagina 46
Controlul Alimentelor - Pagina 47
Controlul Alimentelor - Pagina 48
Controlul Alimentelor - Pagina 49
Controlul Alimentelor - Pagina 50
Controlul Alimentelor - Pagina 51
Controlul Alimentelor - Pagina 52
Controlul Alimentelor - Pagina 53
Controlul Alimentelor - Pagina 54
Controlul Alimentelor - Pagina 55
Controlul Alimentelor - Pagina 56
Controlul Alimentelor - Pagina 57
Controlul Alimentelor - Pagina 58
Controlul Alimentelor - Pagina 59
Controlul Alimentelor - Pagina 60
Controlul Alimentelor - Pagina 61
Controlul Alimentelor - Pagina 62
Controlul Alimentelor - Pagina 63
Controlul Alimentelor - Pagina 64

Conținut arhivă zip

  • Controlul Alimentelor
    • control 2.doc
    • controlul alimentelor roxana.doc
    • lab 4.doc
    • Lab. 5 control.doc
    • lab. 6.doc
    • lp.8.doc

Alții au mai descărcat și

Aplicarea Sistemului HACCP într-o Unitate de Abatorizare a Puilor

Introducere În perioada pe care o parcurgem,consumatorii devin din ce în ce mai conştienţi de aspectele igienice ale vieţii şi alimentaţiei lor...

Controlul Alimentelor

I. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL CĂRNURILOR CARE SE COMERCIALIZEAZĂ ÎN TÂRGURI, HALE ŞI PIEŢE AGROALIMENTARE I.1. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL...

Formulă leucocitară

Populaţia leucocitară, formată din celule (globule) albe nucleate, face parte din rândul elementelor figurate ale sângelui. Leucocitele sunt...

Parazitologie

ESTROZA Este o rinosinuzită parazitară cronică, cu evoluţie sezonieră, caracterizată prin strănut, jetaj mucopurulent şi sindrom nervos....

Microbiologie

DEFINIŢIA ŞI OBIECTUL DE STUDIU AL MICROBIOLOGIEI Microbiologia - ansamblul de discipline, care se ocupă cu studiul microorganismelor unicelulare,...

Toxicologie

1. INTOXICATIA CU SARE Cele mai sensibile sunt pasarile, apoi suinele, rumegatoarele si celelalte specii. Sursele de toxic: furajele cu o...

Bioechivalență

Tehnicile de bioechivalenţă sunt metode ştiinţifice de comparare a biodisponibilităţii diferitelor produse medical veterinare care: conţin acelaşi...

Metode de laborator pentru aprecierea eficienței decontaminării

Se urmăreşte eficienţa decontaminării suprafeţelor şi eficienţa decontaminării aerului. I Eficienţa decontaminării suprafeţelor se apreciază prin...

Te-ar putea interesa și

Sistem de management al siguranței alimentare în cofetărie

NOŢIUNI INTRODUCTIVE Produsele de patiserie dulci, semidulci sau sărate sunt produse obţinute cu preponderenţă din făină şi ouă, grăsimi animale...

Sisteme de monitorizare auto prin GPS - sisteme de avertizare optică și acustică pentru autovehicule speciale

INTRODUCERE Modernizarea si dezvoltarea constructiei de autovehicule , inclusiv a echipamentului electric, electronic auxiliar auto, prin...

Studii Privind Procedee și Instalații pentru Epurarea Apelor Uzate Menajere

CAP.I. INTRODUCERE I.1 Poluarea mediului înconjurător Definită mai pe larg, poluarea reprezintă modificarea componentelor naturale ale mediului...

Panificație

Încă din cele mai vechi timpuri, pâinea şi produsele de panificaţie au stat la baza alimentaţiei oamenilor, fie că era vorba de masa de dimineaţă,...

Controlul Alimentelor

I. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL CĂRNURILOR CARE SE COMERCIALIZEAZĂ ÎN TÂRGURI, HALE ŞI PIEŢE AGROALIMENTARE I.1. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL...

Metode reologice de control a alimentelor - iaurtul

1. Introducere Iaurtul este unul din cele mai vechi alimente din lume, iaurtul fiind un produs rezultat natural prin fermentarea laptelui....

Controlul și asigurarea calității produselor alimentare

CAPITOL I - CONSIDERATII GENERALE Deschiderea Romaniei catre pietele externe si perspectiva aderarii la UE impune necesitatea adaptarii la...

Obținerea ambalajelor alimentare care asigură eliberarea controlată a substanțelor antioxidante

1. INTRODUCERE In mod traditional antimicrobienii si antioxidantii sunt amestecati in formula alimentara initiala, sau alimentele sunt imersate in...

Ai nevoie de altceva?