Extras din laborator

Se urmăreşte eficienţa decontaminării suprafeţelor şi eficienţa decontaminării aerului.

I Eficienţa decontaminării suprafeţelor se apreciază prin teste : chimice, bacteriologice, micologice şi biologice (Decun şi col. 1991, Bazgan, 1993, Antonescu şi col. 1990).

I.1. Testele chimice determină prezenţa urmelor de substanţe decontaminante pe suprafeţele supuse decontaminării, la anumite intervale de timp de la efectuarea decontaminării. Aceste teste se recomandă pentru verificarea efectuării decontaminării şi a uniformităţii de dispersie a substanţei decontaminante.

I.2. Testele bacteriologice pot fi grupate în două mari categorii: calitative şi cantitative. Testele calitative sunt directe şi indirecte. Testele bacteriologice directe urmăresc decelarea microorganismelor patogene de pe suprafaţa supusă decontaminării prin însămânţări pe medii de cultură speciale sau prin tehnici de colorare complexe. Schliesser T (1985) foloseşte microorganisme de referinţă, care sunt aprobate pentru a fi utilizate în scopul caracterizării capacităţii bactericide a unor substanţe cât şi pentru controlul curent al eficienţei decontaminării de necesitate. Aceste test-organisme sunt : Staphilococcus aureus, Streptococcus faecium, Pseudomonas aeruginosa, Proteus mirabilis, Mycobacterium avium, Candida albicans, oochişti de Eimeria tenella ouă neembrionate de Ascaris suum.

Aprecierea eficienţei decontaminării profilactice se face prin teste bacteriologice indirecte, care evidenţiază prezenţa unor bacterii cu semnificaţie de indicatori sanitari sau reducerea numărului de microorganisme de pe suprafeţele supuse decontaminării (test bacteriologic cantitativ).

În ţara noastră, pentru controlul eficienţei decontaminării a fost oficializat testul coli, care urmăreşte punerea în evidenţă a prezenţei Escherichiei coli pe mediul Levine ( Legea sanitară- veterinară nr. 60/ 1974). Acest test nu reflectă îndeajuns eficienţa decontaminării, deoarece colibacilii sunt sensibili la acţiunea substanţelor decontaminante şi sunt distruşi înaintea altor germeni patogeni (bacilul tuberculozei, bacilul paratuberculozei, bacteriile sporulate, virusuri fără pericapsidă) (Decun şi col. 1991).

Recoltarea probelor se face din minimum zece zone, în cazul adăposturilor de tip gospodăresc şi de cel puţin 20 de suprafeţe în cazul adăposturilor de mare capacitate din complexele zootehnice (70 % din probele recoltate trebuie să fie de pe suprafeţele care vin în contact cu animalele).

În vederea recoltării probelor, se pregătesc tampoane de sanitaţie (Ts). Tamponul se face din vată sau tifon răsucit pe o tijă de aluminiu, introdus în eprubetă de 180/ 18. pe această tijă se confecţionează un dop din vată hidrofugă. În eprubetă se introduc 10 ml soluţie fiziologică şi apoi se sterilizează prin autoclavare.

Un număr egal de eprubete conţin câte 10 ml soluţie neutralizantă corespunzătoare substanţei decontaminante: - 1% amoniac (pentru formaldehidă)

- 0,1% acid acetic (pentru soda caustică, soda calcinată şi var)

- 1% hiposulfit de sodiu (pentru varul cloros)

- Tween 80 soluţie 3% sau lecitină din ou soluţie 0,3% (pentru sărurile de amoniu cuaternar).

Soluţiile neutralizante se introduc în eprubete de 180/ 18, se închid cu dop de cauciuc şi se sterilizează prin autoclavare.

Recoltarea probelor se face din punctele cele mai suspecte sub raportul curăţeniei mecanice, reprezentative pentru adăpost ( jgheaburi, adăpători, pardoseală, grătare, pereţi, stâlpi, atc.). La flacără se scoate tamponul din eprubeta cu soluţie fiziologică şi se şterge timp de 1 -2 minute o suprafaţă de 100 cm2, delimitată de un şablon pătrat cu latura de 10 cm. După ştergerea suprafeţei, tamponul se introduce în eprubeta cu soluţie fiziologică. În laborator, se omogenizează energic şi se însămânţează prin inundare pe mediu Levine repartizat în plăci Petri. Excesul de lichid se aspiră cu pipeta Pasteur, iar plăcile se incubează 48 ore la 37oC. Decontaminarea este apreciată ca eficientă dacă pe mediul Levine nu se dezvoltă colonii de Escheriachia coli (violet închis cu reflexe metalice aurii - verzui). Prezenţa coloniilor de E.coli din unele probe impune refacerea decontaminării parţiale, iar dacă probele pozitive provin din locuri diferite se va reface decontaminarea în totalitate.