Boala Hodgkin

Definitie: Boala Hodgkin este un limfom caracterizat prin prezenta celulelor maligne tip Sternberg-Reed si a unui granulom specific.

Incidenta-1% din cazurile noi de procese proliferative maligne inregistrate anual; incidenta e mai mare in Europa si SUA (aprox.3 la 100.000 de persoane ), comparativ cu Japonia (0,3) si China (0,2 la 100.000 de persoane) ;

• Distributie bimodala in raport cu varsta: un peak major intre 20-29 ani si unul minor, peste varsta de 60 ani;

• Incidenta generala :predomina la ♂;

• Predominanta tipului histologic : SN la adultii tineri in tarile dezvoltate; in rest : tipul cu celularitate mixta si depletie limfocitara;

Supravietuire:

• Pentru std.I si II : 90% la 5 ani;

• std.III: 84%;

• std.IV: 65 % (netratat: in std.IV supravietuirea este intre 2 – 6 luni)

Factori de risc :

• Genetic: agregare familiala: riscul ca geamanul identic sa dezvolte BH este de 99 de ori mai mare comparativ cu restul populatiei; risc crescut de 7 ori pentru fratele unui adult tanar cu BH, dar nu si pentru fratii unui adult in varsta; de asemenea risc crescut in caz de consaguinitate, in populatii inchise (posibil: defect genetic); alelele HLA-DP predomina la bolnavii cu BH; in general, se considera ca 1% din bolnavii cu BH prezinta in AHC afectiunea;

• Infectios: Virusul Ebstein-Barr: 26-50% din cazurile de BH sunt pozitive pentru EBV; reciproc, se constata risc crescut pentru BH in primii doi ani dupa Mononucleoza infectioasa; riscul diminua pana la 10 ani dupa MI si este (probabil) nul ulterior; in sangele persoanelor de ingrijire al bolnavilor cu BH s-au decelat Ac anti-EBV. In cazul infectiei HIV se constata o incidenta crescuta a BH comparativ cu populatia normala, dar BH nu este considerata un neoplasm asociat prin definitie cu HIV

• Socio-economic (posibil): prevalenta formei cu SN in tarile dezvoltate, la copii si adultii tineri;

Aspecte Histologice si Clasificare

Cf. clasificarii OMS, exista 2 mari grupuri in care se incadreaza cele 5 tipuri histologice de BH si anume: 1.- grupul 1= tipul cu predominanta limfocitara nodulara (“nodular lymphocyte predominant Hodgkin’s disease”=NLPHD sau “NLPHL”,dupa cum se agreeaza denumirea de “Hodgkin’s Disease” sau “Hodgkin’s Lymphoma”) si grupul 2= forma clasica a BH, care cuprinde patru tipuri si anume : tipul cu scleroza nodulara, tipul cu celularitate mixta, tipul cu depletie limfocitara si tipul cu predominanta limfocitara.

1.-forma nodulara cu predominanta limfocitara a BH (NLPHL)se intalneste in 5 % din cazurile de BH: contine limfocite B mari, atipice si celule limfocitice si histiocitice tip ‘popcorn” (L&H), care sunt: CD30-, CD15-, dar CD20+, CD 45+, CD 75+, CD79a+ (exact opusul markerilor celulelor SR clasice): e mai frecventa la ♂, varsta medie : 35 ani, de obicei localizata in momentul prezentarii, implicand aria cervicala sau inghinala; fenomene de tip “B” apar rareori; prognostic favorabil: supravietuire 80-90% din cazuri la 5 ani; recadere tardiva; risc crescut de transformare in LMNH difuz cu celule B mari

2.-forma “clasica” de BH : se caracterizeaza prin prezenta unei celule neoplazice speciale: celula Sternberg-Reed si un granulom inflamator compus din diferite celule normale: limfocite, plasmocite, monocite, neutrofile, eozinofile, histiocite si un grad variabil de fibroza. Celula Sternberg-Reed ocupa numai 1-2 % din masa tumorala totala, restul fiind reprezentat de granulomul inflamator care contine celule normale. In majoritatea cazurilor, celula S-R este de origine B-limfocitara. Exista totusi si cazuri la care celulele SR sunt de origine T-limfocitara (sub 2 % din totalitatea cazurilor de BH forma clasica). Celulele SR exprima markerii CD30(Ki-1) si CD15(Leu-M1): CD30 este un marker al activarii limfocitare care este exprimat de celulele limfoide reactive si de cele maligne si care a fost initial considerat drept antigenul de suprafata al celulelor SR; antigenul CD15 este un marker al esalonului inferior de aparare ( granulocite, monocite) si al celulelor T activate, care nu se exprima in mod normal pe limfocitele de linie B.; celulele SR sunt negative pentru urmatorii markeri : CD 20-, CD 45-, CD 75-, CD 79a-. In cadrul tipului ‘clasic” se descriu urmatoarele forme:

-BH forma cu scleroza nodulara (60-80% din cazurile de BH): aspect morfologic nodular: benzi de fibroza segmenteaza ganglionul in noduli. Capsula este ingrosata. Caracteristic : celule cu nucleul monolobat sau multilobat (respectiv: Hodgkin sau SR) de tip lacunar , nucleol mic, citoplasma abundenta, palida. Aceasta forma e mai frecventa la adolescenti si la adultii tineri (varsta medie : 26 ani), implica in general mediastinul si zona supradiafragmatica; prognostic bun daca se afla in std.I/II;

-forma cu celularitate mixta (15-30% din cazuri): Infiltratul este in general difuz. Celulele SR sunt de tip clasic (mari, bilobate, cu nuclei dubli sau multipli, cu nucleol mare, eozinofil). Forma cu celularitate mixta afecteaza de obicei zona subdiafragmatica (ggl.,splina), pacientii se prezinta intr-un stadiu tardiv, cu simptome sistemice si febra inalta. Este forma cea mai frecvent intalnita la pacientii cu infectie HIV. Afecteaza grupele de varsta de decada a III-a. Prognostic intermediar;

-forma cu depletie limfocitara (<1% din cazuri). Infiltratul celular este difuz si adeseori hipocelular. Se constata un numar mare de celule SR, cu aspect bizar,sarcomatos. Forma cu depletie limfocitara se intalneste in special la varstnici , HIV-pozitiv. Pacientii ajung la medic intr-un stadiu avansat. Adeseori se constata prezenta proteinelor virusului Ebstein-Barr in tumori. Apare in special la adultii in varsta; prognostic rezervat

- Boala Hodgkin cu predominanta limfocitara (forma clasica): reprezinta 5 % din totalul BH: se constata celule SR de tip clasic sau lacunar, pe fond de limfocite. Uneori se constata aspect nodular. Se intalneste la ♂>♀.Tendinta la evolutie localizata timp indelungat. Prognostic favorabil.

Particularitate: ocazional, BH se poate prezenta ca un sindrom de hemofagocitoza (“hemofagocitoza limfohistiocitara”), situatie in care se asociaza cu exprimarea antigenului EBV pe celulele SR. se caracterizeaza prin : febra; hepatosplenomegalie; pancitopenie; alterarea testelor functionale hepatice, cresterea nivelului feritinei si al trigliceridelor serice; hemofagocitoza exercitata de macrofagele benigne.