Craniul

Imagine preview
(8/10 din 5 voturi)

Acest laborator prezinta Craniul.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 62 de pagini .

Profesor: Doina Dragulescu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Medicina

Extras din document

Scheletul capului numit si craniu este format din 22 de oase,care se grupeaza în doua segmente: craniul cerebral si craniul visceral.

1.1. CRANIUL CEREBRAL

Craniul cerebral (neurocraniul sau cutia craniana) adaposteste în interiorul lui encefalul. Are forma aproximativ ovoida, cu axul mare îndreptat antero-posterior. I se pot distinge doua parti: bolta craniului si baza craniului. Aceste doua parti pot fi delimitate printr-un plan care trece prin gabele( depresiunea osoasa dintre cele doua arcade sprâncenoase) si prin protuberanta occipitala externa a osului occipital. Tot ce ramâne deasupra acestui plan formeaza bolta craniului, iar tot ce ramâne sub el se numeste baza craniului. Fata interna a bazei craniului se numeste endobaza, iar fata externa se numeste exobaza.

Fig. 1.1 Oasele craniului cerebral

Cutia craniana este alcatuita din opt oase,dintre care patru sunt perechi si patru neperechi. Oasele perechi sunt reprezentate prin doua oase parietale si doua oase temporale. Oasele neperechi sunt reprezentate prin osul frontal, osul etmoid, osul sfenoid si osul occipital (figura 1.1).

Bolta (calota) craniului este alcatuita din urmatoarele oase:

- osul frontal, prin portiunea lui verticala

- osul occipital, prin partea sa superioara;

- cele doua oase parietale, în întregime si cele doua oase temporale, prin partea lor mai latita, numita solzul temporalului.

Aceste oase se unesc între ele prin suturi dintate si prin suturi solzoase.

Bolta craniului, privita pe dinauntru (partea concava), prezinta pe linia mediana a osului frontal o creasta osoasa, numita creasta frontala, pe care se prinde coasa creierului.

Baza craniului (endobaza) este alcatuita din sase oase, dintre care unele, prin forma lor si legaturile pe care le au, iau parte si la formarea segmentului facial:

- posterior se afla osul occipital, care ia parte la formarea bazei, prin portiunea sa inferioara;

- anterior se afla osul sfenoid;

- transversal se afla osul frontal ce închide portiunea interioara a bazei.

Spatiul ramas liber între osul frontal si osul sfenoid este completat de lama ciuruita a osului etmoid.

Partile laterale ale bazei craniului sunt închise de o parte si de alta de stânca osului temporal.

Baza craniului este strabatuta de o serie de gauri mari si mici, precum si de fisuri, (crapaturi). Aceste gauri sunt locul de trecere pentru cele 12 perechi de nervi cranieni, pentru bulbul rahidian care continua cu maduva spinarii, precum si pentru arterele si venele craniului si encefalului.

• OSUL FRONTAL

Osul frontal (figura 1.2) este un os nepereche, asezat în partea anterioara a cutiei craniene,ia parte la formarea cavitatilor nazale si a orbitelor si este format din mai multe portiuni.

frontala. Marginea posteriora a frontalului este crestata si se articuleaza cu oasele parietale.

Partea verticala sau solzoasa ce formeaza fruntea, are pe partea anterioara doua proeminente numite tuberculi frontali sau eminente frontale. Sub tuberculii frontali, deasupra orbitelor, sunt doua proeminente arcuite, numite arcuri sprâncenare sau arcade orbitale; între ele, pe linia mediana, se afla glabela,o suprafata osoasa care prezinta pe linia mediana o sutura dintata, sutura metopica; la unele cranii adulte, aceasta sutura lipseste, dar exista în timpul dezvoltarii. Arcadele orbitale se continua lateral cu apofizele zigomatice, care se articuleaza cu osul zigomatic. Marginile interne ale arcadelor sprâncenare si glabela se prelungesc în jos prin portiunea nazala a frontalului. Aceasta prezinta o scobitura, numita incizura nazala si se termina cu o apofiza ascutita, spina nazala a frontalului sau spina frontala. Pe fiecare arcada orbitala, spre extremitatea interna, se observa o scobitura, numita incizura supraorbitala; în unele cazuri aceasta se prezinta ca un orificiu supraorbital. Marginea posterioara a apofizei zigomatice se continua în sus si înapoi cu o creasta, creasta laterala a frontlului. Marginea fiecarei arcade orbitale se continua posterior cu o lama triunghiulara, apofiza orbitala sau lama orbitala,care formeaza o parte din peretele superior al orbitei; între marginile mediale ale celor doua apofize orbitale ramâne un spatiu, incizura etmoidala, vizibila pe fata orbitala a osului frontal. Pe marginile incizurii etmoidale sunt niste scobituri mici, numite celule etmoidale; ele reprezinta continuarea sinusurilor etmoidale. Pe fata interna a frontalului, pe linia mediana, se afla un sant, santul sangital, care, în partea anterioara, se continua cu creasta

În osul frontal, în regiunea de la baza nasului, înapoia incizurii nazale, sunt doua cavitati neregulate, sinusurile frontale. Fiecare sinus frontal comunica cu cavitatea nazala printr-un canal frontonazal, care se deschide în meatul mijlociu.

Fig.1.2 Osul frontal

• OSUL ETMOID

Osul etmoid (figura 1.3) este un os nepereche. El apartine atât cutiei craniene, cât si craniului visceral. Se afla asezat în partea dinaintea bazei cutiei craniene, între frontal si sfenoid, fiind format din: lama ciuruita, lama verticala si masele laterale.

articuleaza, anterior si lateral, cu osul frontal, iar posterior cu osul sfenoid si formeaza plafonul cavitatii nazale.

Fig.1.3 Osul etmoid

Lama verticala a etmoidului este perpendiculara pe lama ciuruita si este asezata în planul median. Ea are doua parti: una deasupra lamei ciuruite, numita apofiza crista galli, si alta sub lama ciuruita, numita lama perpendiculara. Apofiza crista galli are forma unei lame groase triunghiulare care proemina în cutia craniana. Prin marginea ei anterioara se articuleaza cu osul frontal, iar pe marginea ei posterioara se fixeaza coasa creierului.

Lama perpendiculara se prezinta ca o lama subtire, cu forma dreptunghiulara, si formeaza partea superioara a septului nazal.

Lama ciuruita a etmoidului este partea centrala a etmoidului si ocupa incizura etmoidala. Are forma dreptunghiulara, cu lungimea antero-posterioara, si este caracterizata prin existenta unui mare numar de orificii care o strabat si prin care trec fibrele nervilor olfactivi. Lama ciuruita se

Masele laterale se mai numesc labirinte si sunt asezate pe partile laterale inferioare ale lamei ciuruite. Ele au forma aproximativ cubica. Fetele externe ale maselor laterale sunt formate din câte o lama subtire, lama orbitala, care contribuie la formarea peretelui medial al orbitei. Fetele interne ale maselor laterale sunt formate, din câte o lama subtire - lama mediala si formeaza peretele extern al cavitatii nazale. Aceasta lama prezinta doua îndoituri curbate în jos, cunoscute sub numele de cornete nazale – cornetul nazal superior si cornetul nazal mijlociu. Sub cornetul nazal superior este un spatiu-meatul nazal superior-iar sub cornetul nazal mijlociu este un altul-meatul nazal mijlociu. Pe fata superioara a masei laterale se afla niste cavitati, care sunt închise de celulele etmoidale ale frontalului, formând împreuna sinusurile etmoidale. Aceste sinusuri se gasesc si în grosimea maselor laterale.

OSUL SFENOID

Osul sfenoid (figura 1.4) este un os nepereche, se gaseste în partea centrala a bazei craniului, privit pe fata inferioara, are forma unui fluture si este format din: corp, aripile mici, aripile mari si apofizele pterigoide.

Fig. 1.4 Osul sfenoid

Corpul sfenoidului, este partea centrala care se sudeaza anterior cu frontalul si etmoidul, iar posterior cu occipitalul. Pe fata superioara a corpului se afla o scobitura transversala, care poarta denumirea de saua turceasca. În fundul acesteia este o gropita-gropita hipofizara, în care este adapostita glanda hipofiza. Marginea anterioara a seii turcesti este formata dintr-un tubercul numit tuberculul seii. Pe fiecare latura a tuberculului seii este o apofiza - apofiza clinoida anterioara. Posterior, saua este marginita de o ridicatura lamelara, numita lama patrulatera. Pe fiecare latura, lama patrulatera prezinta unghiuri superolaterale denumite apofize clinoide posterioare. Lama patrulatera se continua posterior, cu suprafata înclinata, care se articuleaza cu corpul occipitalului.

Fisiere in arhiva (1):

  • Craniul.doc