Semiologie

Dispneea

Clasificare:

-polipnee- peste 20 resp/min

-bradipnee- sub 16 resp/min

-d.p.d.v a momentului de producere – dispnee acuta (ASFIXIE)

- dispnee cronica (BPOC)

D.p.d.v fiziopatologic , dispnee apare datorita :

-scaderii suprafetei de schimb alveolar in: pneumonii; abces pulmonar; TBC; neoplasm ;pleurezii; pneumotorax.

-scaderea schimburilor gazoase la nivel alveolar prin cresterea presiunii partiale a CO2 si scaderea presiunii partiale a O2: emfizem pulmonar; astm bronsic.

Examenul obiectiv al aparatului respirator

1. inspectia

2. palparea

3. percutia

4. ascultatia.

• Inspectia : se observa modificari la nivelul faciesului : faciesul buhait din BPOC si faciesul vultuos din pneumonie.

Inspectia toracelui

Cele mai frecvente modificari ale toracelui sunt :

1. torace emfizematos (“in butoi”) – diametrul anterio-posterior egaleaza diametrul transversal . Apare in BPOC , emfizem pulmonar.

2. torace cifotic – TBC vertebral, spondilite anchilopoetice

3. torace rahitic – asemănător celui astenic dar cu proeminenţa sternului, în carenă, prezenţa de mătănii condro-sternale ce apare după rahitism în copilărie

4. torace astenic – alungit, cu diametre micşorate, mai ales cel antero-posterior, umeri coborâţi, fose supraclaviculare adâncite, , scapule ridicate frecvent la boli comsumptive gen TBC, neoplasm pulmonar

5. torace conoid – sau piramidal sau în clopot, apare dilatat la bază prin prezenţa de ascită, hepatosplenomegalie, sarcină, etc.

Deformatii unilaterale

-retractia unui hemitorace in neoplasm , TBC pulmonar;

-bombarea unui hemitorace in pleurezii masive, neoplasm periferic.

• Palparea

Palparea completează datele obţinute prin inspecţie aducând informaţii care elucidează mai uşor diagnosticul.

Ea vizează palparea: peretelui toracic, palparea vârfurilor şi bazelor plămânului, palparea plămânului adică a freamătului pectoral.

Vibratiile vocale pot fi normale; diminuate: in emfizem pulmonar ; abolite in : pneumonii, pleurezii, abces pulmonar.

• Percuţia

Percuţia este metoda care completează şi mai bine un diagnostic de supoziţie, ea folosind tehnica lovirii peretelui toracic digito-digital, pentru obţinerea unor sunete care reprezintă vibraţiile combinate ale peretelui toracic, plămânului şi conţinutul aeric al acestuia. La aceste sunete se vor aprecia: intensitatea, (care depinde de puterea loviturii percutorii, de grosimea peretelui toracic), tonalitatea şi timbrul.

Modificările sonorităţii pulmonare constau în: submatitate, matitate, hipersonoritate şi timpanism.

a. Submatitatea, matitatea pulmonară (diminuarea sau abolirea sonorităţii) apar: pneumonii,pleurezii,chist hidatic,abces pulmonar.

b. Hipersonoritatea, timpanismul – creşterea sonorităţii pulmonare, apare în condiţiile creşterii nivelului de aer în alveolele pulmonare şi bronşii şi depinde de distanţa procesului faţă de perete şi de gradul de relaxare pulmonară.

Apare in : emfizem pulmonar, pneumotorax, caverne,TBC.

• Auscultaţia

Tehnica auscultaţiei: se face cu stetoscopul biauricular, aplicat pe torace cu toată membrana, pacientul fiind în poziţie şezândă sau în ortostatism (dacă starea pacientului permite), dacă nu, putând fi examinat şi în decubit lateral sau dorsal. Auscultaţia începe de la vârfuri spre baze, pe toate feţele, pe liniile topografice, simetric, bilateral.

Normal în urma auscultaţiei plămânilor se evidenţiază două fenomene stetacustice diferite după zona de auscultaţie şi anume: suflul tubar fiziologic şi murmurul vezicular.

Modificările murmurului vezicular constau în modificări ale intensităţii, tonalităţii şi ale ritmicităţii.

Modificarea intensităţii murmurului vezicular:

• diminuare m.v. : emfizem pulmonar, astm bronşic în criză, neoplasme pulmonare, obezitate;

• abolirea m.v: pneumonii,pleurezii,abces pulmonar.