Studiul Marfurilor

Laborator
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Merceologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 25 în total
Cuvinte : 7890
Mărime: 779.71KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Angela Albu

Extras din document

LUCRAREA NR. 1

MĂSURĂTORI DE PRECIZIE CU ŞUBLERUL ŞI MICROMETRUL

Pentru măsurarea dimensiunilor liniare şi pentru determinarea abaterii de la forma geometrică a pieselor, ambalajelor sau a altor obiecte se folosesc diferite instrumente de măsură care se deosebesc între ele prin precizia de măsurare.

Precizia unui aparat de măsură reprezintă gradul de exactitate al măsurătorilor rezultate din folosirea acelui aparat.

Cel mai utilizat mijloc de măsurare a dimensiunilor liniare este rigla gradată, dar există situaţii când precizia ei (1mm) nu este suficientă. În consecinţă este necesar să se lucreze cu alte mijloace mai precise – şublere şi micrometre.

1.1. Măsurători de precizie cu şublerul

Şublerul este utilizat pentru măsurarea dimensiunilor exterioare, interioare şi a adâncimii pieselor. Aceste dispozitive de măsurare se construiesc cu mai multe clase de precizie:

-şublere cu precizia de citire de 0,1 mm (1/10)

-şublere cu precizia de citire de 0,05 mm (1/20)

-şublere cu precizia de citire de 0,02 mm (1/50)

În lucrarea de laborator este prezentat şi se efectuează măsurători cu şublerul cu precizia de citire de 0,1 mm.

Descrierea şublerului

Dispozitivul se compune din:

- partea fixă care este o riglă gradată în centimetri şi milimetri, prevăzută la o extremitate cu un cioc lung şi unul scurt

- tija şublerului care serveşte pentru măsurarea adâncimilor

- partea mobilă reprezentată printr-un cursor care se termină şi el cu un cioc lung şi unul scurt

Cursorul este în strânsă legătură cu dispozitivul de avans fin al şublerului. Pentru fixarea cursorului şi a dispozitivului de avans într-o anumită poziţie, acestea sunt prevăzute cu câte un şurub. Pentru citirea zecimilor de milimetri, cursorul are o gradaţie specială numită vernier.

Vernierul reprezintă un segment de dreaptă lung de 9 mm, împărţit în 10 părţi egale; prin urmare, o diviziune a vernierului este egală cu 0,9 mm, adică ea este cu 0,1 mm mai mică decât fiecare diviziune de pe riglă. În momentul apropierii ciocurilor, diviziunea 0 a vernierului coincide cu diviziunea 0 de pe riglă, iar celelalte diviziuni, în afară de ultima, nu coincid cu nici o diviziune de pe riglă. Diviziunea 10 a vernierului va coincide cu diviziunea 9 de pe rigla gradată a şublerului.

Mod de lucru

În vederea măsurării cu şublerul se prinde piesa între ciocuri, se blochează cursorul cu şurubul şi se procedează la citirea dimensiunii, formată dintr-o parte întreagă urmată de o zecimală. Partea întreagă se citeşte de pe rigla gradată de la diviziunea 0 a riglei până la diviziunea 0 de pe vernier. Pentru găsirea părţii zecimale se caută care diviziune de pe vernier coincide exact cu o diviziune de pe riglă. Această diviziune a vernierului ne indică zecimile de milimetru.

Exemplu

Diviziunea 0 a vernierului se găseşte între diviziunile 22 şi 23 ale riglei gradate; aceasta înseamnă că partea întreagă a dimensiunii căutate este 22.

Diviziunea 7 a vernierului coincide exact cu o diviziune de pe riglă – deci s-au măsurat 7 zecimi peste valoarea întreagă citită de pe riglă anterior.

Dimensiunea măsurată cu şublerul va fi:

22 + 7 • 0,1 = 22,7 mm

Folosind acest mijloc de măsurare a dimensiunilor se măreşte precizia de măsurare de 10 ori. Valorile măsurate se exprimă în milimetri.

1.2. Măsurători de precizie cu micrometrul

Micrometrul este un alt dispozitiv folosit la determinarea precisă a dimensiunilor; în practică se lucrează cu diferite tipuri de micrometre:

-micrometre de exterior

-micrometre de interior

-micrometre de adâncime

-micrometre de construcţie specială

Descrierea micrometrului de exterior

Micrometrul de exterior se compune dintr-o potcoavă pe care se află braţul cilindric (tamburul fix). Acesta este prevăzut pe partea exterioară, de-a lungul generatoarei, cu gradaţii în milimetri (reprezentate prin linii oblice) şi jumătăţi de milimetri (linii verticale). În interiorul braţului cilindric se roteşte o tijă filetată numită şurub micrometric, care se termină cu un braţ. Pasul filetului şurubului micrometric este de 0,5 mm.

Şurubul micrometric este fixat pe un tambur care se roteşte peste tamburul fix. Pe partea conică exterioară a tamburului mobil se găseşte o scară gradată cu 50 de diviziuni. La o rotaţie completă a tamburului mobil, şurubul înaintează cu 0,5 mm; dacă tamburul se roteşte numai cu o diviziune pe circumferinţă, atunci şurubul a avansat cu 0,5 / 50 = 0,01 mm.

Mod de lucru

Se prinde piesa între cele două suprafeţe de măsurare şi se roteşte tamburul mobil până la atingerea valorii limită, fără însă a forţa. Valoarea dimensiunii se citeşte astfel: milimetri şi jumătăţile de milimetri se citesc de pe braţul cilindric (tamburul fix), iar sutimile de milimetri se citesc de pe tamburul mobil din dreptul liniei orizontale.

Exemplul 1

Marginea inelară a tamburului mobil a depăşit diviziunea de 8 mm de pe braţul cilindric - partea întreagă va avea valoarea de 8 mm.

În dreptul liniei orizontale de pe braţul cilindric se află diviziunea 6 a tamburului mobil. Dimensiunea citită cu micrometrul de exterior va fi:

8 + 6 • 0,01 = 8,06 mm

Exemplul 2

Marginea inelară a tamburului mobil a depăşit atât diviziunea de 4 mm de pe braţul cilindric, cât şi diviziunea verticală ce indică jumătatea milimetrului.

În dreptul liniei orizontale de pe braţul cilindric s-a oprit diviziunea 21 a tamburului; valoarea măsurată, în acest caz, va fi:

4 + 0,5 + 21 • 0,01 = 4,71 mm

Micrometrele se fabrică între anumite limite de măsurare, de exemplu de la 0 la 25 mm, între 25 şi 50 mm, între 50 şi 75 mm, între 75 şi 100 mm, ajungând până la 1000 mm.

Preview document

Studiul Marfurilor - Pagina 1
Studiul Marfurilor - Pagina 2
Studiul Marfurilor - Pagina 3
Studiul Marfurilor - Pagina 4
Studiul Marfurilor - Pagina 5
Studiul Marfurilor - Pagina 6
Studiul Marfurilor - Pagina 7
Studiul Marfurilor - Pagina 8
Studiul Marfurilor - Pagina 9
Studiul Marfurilor - Pagina 10
Studiul Marfurilor - Pagina 11
Studiul Marfurilor - Pagina 12
Studiul Marfurilor - Pagina 13
Studiul Marfurilor - Pagina 14
Studiul Marfurilor - Pagina 15
Studiul Marfurilor - Pagina 16
Studiul Marfurilor - Pagina 17
Studiul Marfurilor - Pagina 18
Studiul Marfurilor - Pagina 19
Studiul Marfurilor - Pagina 20
Studiul Marfurilor - Pagina 21
Studiul Marfurilor - Pagina 22
Studiul Marfurilor - Pagina 23
Studiul Marfurilor - Pagina 24
Studiul Marfurilor - Pagina 25

Conținut arhivă zip

  • Studiul Marfurilor.doc

Alții au mai descărcat și

Elemente de Teoria Calității Mărfurilor

În condiţiile diversificării şi înnoirii rapide a ofertei de mărfuri, mondializării pieţelor, creşterii continue a exigenţelor clienţilor,...

Proprietățile Generale ale Mărfurilor

3.1 Importanţa proprietăţilor mărfurilor Proprietăţile mărfurilor sunt însuşiri ale acestora care le conferă o anumită utilitate. De aceea,...

Sistematica Mărfurilor

4.1 Cadrul conceptual al clasificării mărfurilor Sistematica mărfurilor se ocupă cu studiul sistemelor de clasificare, al metodelor şi criteriilor...

Expertiza Merceologica a Marfurilor

Expertiza merceologică se poate efectua nu numai pe parcursul sau la finele circulatiei tehnice a loturilor de mărfuri, ci uneori chiar anterior,...

Merceologie

CAP. 1. OBIECTUL MERCEOLOGIEI Etimologia cuvântului merceologie: Merx (latină ) – marfă (la genetiv mercis) Logos (greaca) – ştiinţă, vorbire....

Fise de Analiza Merceologica

FISÍ DE ANALIZÍ MERCEOLOGICÍ LA SÍPUN Denumirea produsului Palmolive Naturals Numele si adresa producatorului Colgate Palmolive Company...

Bazele Merceologiei

CAPITOLUL I: OBIECTUL DE STUDIU AL MERCEOLOGIEI 1.1. Obiectul de studiu al merceologiei Stiinta marfurilor – Merceologia – are ca obiectiv...

Marfuri Nealimentare

5.1 Proprietatile ceramicii 5.1.1 Compozitia chimica Ceramica are o structura policristalina fiind alcatuita din particule cu diametre de ordinul...

Ai nevoie de altceva?

''