Alimentarea cu Gaze

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest laborator prezinta Alimentarea cu Gaze.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 26 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Metalurgie si Siderurgie

Extras din document

1. Generalităţi

Acuratetea masurarii temperaturii depinde de stabilirea echilibrului ter-mic între termometru si mediul înconjurator; când se atinge echilibrul, nu este schimbata caldura între termometru si aterialul pe care-l atinge sau lânga care se afla. Un termometru clinic, de exemplu, trebuie sa fie intro-dus destul de mult (mai mult de un minut) pentru a ajunge la o stare de aproape- chilibru termic cu corpul uman, pentru a avea o citire destul de precisa. De asemenea ar trebui introdus destul de adânc si ar trebui sa aiba contact cu corpul destul de mult. Aceste conditii sunt aproape impo-sibile de atins cu un termometru oral, care indica temperatura corpului mai mica decât cea data de un termometru rectal. Numarul de inserari poate scadea foarte mult cu ajutorul termistorilor.

Orice termometru arata doar temperatura sa, care ar putea sa nu fie aceeasi cu cea a obiectului în cauza. De exemplu, când masuram temperatura aerului din afara unei cladiri, daca un termometru e plasat la umbra si unul la soare, doar la câtiva centimetri distanta, cele doua aparate vor indica valori diferite, desi temperatura aerului e aceeasi peste tot. Termometrul de la umbra poate pierde caldura prin radiatie cu zidurile reci ale cladirii. Prin urmare valoarea lui e

putin mai mica decât cea reala. Totusi termometrul plasat la soare va absorbi caldura radiata de acesta si va indica o valoare mai mare decât cea reala. Pentru a evita astfel de e-rori, termometrul trebuie sa fie protejat de surse de caldura sau frig de la care sau catre care poate fi transferata caldura prin radiatie, conductie sau convectie.

O mare varietate de dispozitive sunt folosite ca termometre. Conditia principala este ca o proprietate usor de masurat, cum ar fi lungimea co-loanei de mercur, sa se schimbe pronuntat si previzibil o data cu schimbari ale temperaturii. Variatia acelei proprietati ar trebui sa ramana relativ liniara fata de variatiile temperaturii. Cu alte cuvinte, o schimbare cu o unitate in temperatura ar trebui sa duca la o schimbare cu o unitate in proprietatea ce va fi masurata in toate punctele scalei.

Rezistenta electrica a conductorilor si semiconductorilor creste cu o data cu cresterea temperaturii. Acest fenomen este baza termometrului cu rezistenta unde un voltaj constant sau un potential electric, este aplicat unui termistor. Pentru un termistor de o anumita compozitie masura unei temperaturi specifice va determina o rezistenta specifica prin termistor. A-ceasta rezistenta poate fi masurata de un galvanometru si devine masura temperaturii.

Diferiti termistori din nichel, mangan sau cobalt sunt folositi pentru tem-peraturi intre –46 C si 150 C. Similar, termistori din alte metale sau aliaje sunt folositi pentru temperaturi mult mai inalte; platina, de exemplu, poa-te fi folosita pentru temperaturi de pana la 930 C.

Masurari foarte precise de temperatura pot fi facute cu termocupluri, unde o diferenta mica de voltaj (masurata in milivolti) apare cand doua fire de metale diferite sunt unite pentru a forma un cerc si cele doua jonc-tiuni au temperaturi diferite. Pentru a mari voltajul, mai multe termocu-pluri pot fi conectate in serie pentru a forma un termopil. Deoarece volta-joul depinde de diferenta de temperatura a jonctiunilor, o jonctiune trebu-ie pastrata la o temperatura cunoscuta; altfel un circuit electronic de com-pensatie trebuie construit in dispozitiv pentru a masura temperatura actuala a senzorului. gl847d1263ellm

Termistorii si termocuplurile au adesea o unitate senzitiva mai mica de ¼ cm in lungime care le permite sa raspunda rapid la schimbarile de tem-peratura si le face ideale pentru multe scopuri biologice si de inginerie.

Pirometrul optic este folosit pentru a masura temperatura obiectelor so-lide la temperaturi mai mari de 700 C unde majoritatea celorlalte termo-metre s-ar topi. La o asemenea temperatura ridicata, solidele radiaza suficienta energie in raza vizuala pentru a permite masurari optice folosind asa-numitul fenomen glow color. Culoarea la care stralucirea obiectelor fierbinti se schimba de la rosu inchis trecand prin galben si atingand aproape culoarea alba este de aproximativ 1300 C. Pirometrul contine un filament de tipul celui din becul obisnuit controlat de un reostat care este calibrat in asa fel incat culorile in care filamentul straluceste sa corespun-da unor temperaturi specifice. Temperatura unui obiect stralucitor poate fi masurata prin observarea obiectului prin pirometru si prin ajustarea reos-tatului pana cand filamentul se imbina in imaginea obiectului. In acest punct temperatura filamentului si a obiectului este egala si poate fi citita de pe reostatul calibrat.

Fisiere in arhiva (1):

  • Alimentarea cu Gaze.doc