Laboratoare Metalurgie și Siderurgie

Laborator
8/10 (1 vot)
Conține 4 fișiere: doc
Pagini : 19 în total
Cuvinte : 3801
Mărime: 146.49KB (arhivat)
Publicat de: Carmen V.
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Gavanescu Adrian

Extras din laborator

— LUCRAREA Nr. 1 —

GRUPAREA DATELOR EXPERIMENTALE ŞI

DETERMINAREA PARAMETRILOR STATISTICI AI PROBELOR (EŞANTIOANELOR)

1) NOŢIUNI TEORETICE

şţţăă

A) Gruparea datelor experimentale şi determinarea frecvenţelor intervalelor de grupare

Pentru probe (eşantioane) cu volum mare (n 50) datele primare se grupează în tabelul repartiţiei experimentale în scopul uşurării determinării parametrilor statistici.

Pentru gruparea datelor experimentale se procedează astfel:

• se determină valoarile minime şi maxime ale variabilei aleatoare X, şi anume Xmax şi Xmin;

• se determină numărul intervalelor de grupare după următoarele relaţii aproximative:

ng = 8 ... 20, direct proporţional cu volumul (n) al probei (eşantionului);

ng = 1 + 3,222 log n (formula Sturgers)

• se determină lungimea intervalelor de grupare (h):

Observatie Numărul şi lungimea grupelor se aproximează in sensul obţinerii unor valori convenabile ale lungimii intervalelor. În acest scop se pot varia puţin şi valorile Xmax şi Xmin.

• se determină caracteristica fiecărei grupe (Xci) - adică jumătatea fiecărui interval;

• se determină frecvenţele intervalelor de grupare şi anume:

fai = ni - frecvenţa absolută a intervalului "i", care reprezintă numărul de valori ale variabilei aleatoare X ce se încadrează în intervalul "i";

fri = - frecvenţa relativă a intervalului "i";

fcai = fcai-1+ fai = fa1+ fa2+...+ fai - frecvenţa cumulată a intervalului "i"; cu fca1 = fa1

fcri = fcri-1 + fri = fr1+ fr2+...+ fai sau fcri = - frecvenţa cumulată relativă a intervalului "i"; cu fcr1 = fr1

Între frecvenţe există relaţiile:

• cu ajutorul acestor frecvenţe se trasează grafic histograme şi poligoane de frecvenţă, care sunt mult mai sugestive pentru reprezentare repartiţiei experimentale decât prezentarea datelor tabelat.

B) Determinarea parametrilor statistici ai probei (eşantionului)

Cei mai importanţi parametrii statistici ce se calculează pentru probe sunt: media aritmetică ( ), dispersia ( s2 ) şi abaterea medie pătratică, care au următoarele formule de definiţie:

(1)

(2)

(3)

Pentru probe (eşantioane) cu volum mic (n < 50) se utilizează pentru calculul parametrilor statistici relaţiile (1), (2) şi (3).

Pentru probe (eşantioane) cu volum mare (n 50) datele primare se grupează în tabelul repartiţiei experimentale şi apoi se va proceda astfel:

• se defineşte o nouă variabilă aleatoare (ui), ce se va calcula pentru fiecare interval de grupare, cu relaţia: unde : Xci - caracteristica fiecărei grupe;

X0 - caracteristica grupei cu frecv. absolută (fa) maximă;

Se observă că variabila ui ia doar valori întregi (ui , pentru intervalul cu frecv. absolută maximă fiind zero (ui=0 ptr. fai=max.), pentru inrtervalele dinaintea acestuia (cu valori mai mici decât el) fiind: -1, -2, -3, ..., iar pentru cele de după acesta (cu valori mai mari decât el) fiind: +1, +2, +3, ...

• se calculează media şi dispersia variabilei u, cu relaţiile:

• pe baza mediei şi dispersiei variabilei u se calculează media, dispersia şi abaterea medie pătratică a variabilei X, cu relaţiile:

2) EXEMPLU

Pentru eşantionul următor de 100 de date referitoare la conţinutul de carbon dintr-o fontă cenuşie să se grupeze datele, să se traseze poligoanele de frecventă pentru frecvenţele absolută şi cumulată relativă şi histogramele pentru frecvenţele cumulată absolută şi relativă şi să se determine parametrii statistici.

3.26 3.25 3.07 3.20 3.25 3.40 3.05 3.00 2.96 3.17

3.22 3.25 3.15 3.25 3.30 3.25 2.97 3.10 3.47 3.10

3.05 3.25 3.18 3.05 3.17 3.27 3.03 3.05 3.15 3.15

3.27 3.25 3.12 3.30 3.40 3.17 3.20 3.17 3.22 3.32

3.05 3.20 3.37 3.20 3.20 3.25 3.25 3.15 3.33 3.10

3.17 3.25 3.05 3.32 3.15 3.27 3.12 3.27 3.50 3.38

3.25 3.17 3.17 3.12 3.27 3.25 3.12 3.30 3.33 3.21

3.15 3.22 3.20 3.32 3.12 3.50 3.27 3.10 3.15 3.31

3.10 3.10 3.17 3.25 3.32 3.02 3.20 3.17 3.30 3.44

3.20 3.45 3.07 3.27 3.17 3.15 3.12 3.42 3.21 3.35

Avem: n = 100 - volumul probei;

xmax = 3,50 şi xmin = 2,96; xmax - xmin = 0,54.

ng = 1 + 3,222log100 = 7,444 8, dar h = 0,54 /8 = 0,0675 nu este convenabil

Preview document

Laboratoare Metalurgie și Siderurgie - Pagina 1
Laboratoare Metalurgie și Siderurgie - Pagina 2
Laboratoare Metalurgie și Siderurgie - Pagina 3
Laboratoare Metalurgie și Siderurgie - Pagina 4
Laboratoare Metalurgie și Siderurgie - Pagina 5
Laboratoare Metalurgie și Siderurgie - Pagina 6
Laboratoare Metalurgie și Siderurgie - Pagina 7
Laboratoare Metalurgie și Siderurgie - Pagina 8
Laboratoare Metalurgie și Siderurgie - Pagina 9
Laboratoare Metalurgie și Siderurgie - Pagina 10
Laboratoare Metalurgie și Siderurgie - Pagina 11
Laboratoare Metalurgie și Siderurgie - Pagina 12
Laboratoare Metalurgie și Siderurgie - Pagina 13
Laboratoare Metalurgie și Siderurgie - Pagina 14
Laboratoare Metalurgie și Siderurgie - Pagina 15
Laboratoare Metalurgie și Siderurgie - Pagina 16
Laboratoare Metalurgie și Siderurgie - Pagina 17
Laboratoare Metalurgie și Siderurgie - Pagina 18
Laboratoare Metalurgie și Siderurgie - Pagina 19

Conținut arhivă zip

  • TIP 1.DOC
  • TIP 2.DOC
  • TIP 3.DOC
  • TIP 4.DOC

Alții au mai descărcat și

Bilanț Termoenergetic

CAPITOLUL I 1. BILANŢ TERMOENERGETIC Punctul de lucru : Cuptor de tratament termic B1; Centrale termice pentru încălzire; Cazan de abur 10 t;...

Combinatul Siderurgic Mittal Steel

1.1 Generalităţi Combinatul Siderurgic MITTAL STEEL Galaţi a fost înfiinţat în anul 1961. Prin H.G. României nr. 29/1991 s-a organizat în forma...

Dimensionarea unui cuptor cu vatră pasitoare

GENERALITATI Cuptoarele industriale nu sunt realizate izolat intr-o unitate de productie, ele facand parte dintr-un ansamblu de agregate,...

Modelarea Dispersiilor Poluante

MODEL-MODELARE Simularea înlocuieşte sistemul de studiat folosind o altă formă de reprezentare care se numeşte model. Un model este o descriere -...

Curs Complet la TF (TPF)

Capitolul 1 MATERIALE DE FORMARE 1.1 Nisipuri de turnatorie Nisipul de turnatorie reprezinta componenta de baza a amestecurilor de formare...

Utilaje de fabricație

Obiective: -Cunoaşterea de către studenţi a principalelor metode de analiză a cinematicii utilajelor, -Cunoaşterea simbolurilor principalelor...

Agregate și instalații termice

Laboratorul nr.1 MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA CUPTOARELE METALURGICE Principalele pericole de accidente si imbolnaviri profesionale...

Metalurgia Oțelului

Otelurile sunt aliaje fier-carbon, cu mai putin de 2, 11% C care contin în afara de fier si carbon si alte elemente (Si, Mn. P, S, Cr, Ni, V, Ti,...

Te-ar putea interesa și

Dezvoltarea economică a României în contextul globalizării

Dictionarul explicativ al limbii romane ne da o definitie a dezvoltarii destul de clara si anume - "a trece de la o stare calitativa veche la alta...

Efectele Rundei Uruguay asupra liberalizării comerțului mondial

1. ROLUL G.A.T.T. IN LIBERALIZAREA COMERTULUI INTERNATIONAL 1.1. Scurt istoric al crearii si organizarii G.A.T.T. 1.1.1 Crearea G.A.T.T. Crearea...

Economia și gestiunea întreprinderii - SC Camexip SA Băicoi

PREZENTAREA GENERALA A INTREPRINDERII Termenul de “intreprindere” provine din francezul “intreprise” si reprezinta organizatie autonoma care isi...

Studii și cercetări privind îmbunătățirea parametrilor instalației de valorificare a zgurei de oțelărie de la CS Ispat Sidex SA Galați

CAPITOLUL 1 SITUAŢIA ACTUALĂ A VALORIFICĂRII ZGURELOR SIDERURGICE ÎN ŢARA NOASTRĂ ŞI ÎN STRĂINĂTATE Progresul tehnic în metalurgie a condus spre...

Dezvoltarea durabilă a regiunilor

PROFILURILE SOCIO-ECONOMICE ALE REGIUNILOR SI DISPARITATI INTRAREGIONALE O particularitate a dezvoltarii regionale în România este structura...

Zincul

Cap. I INTRODUCERE 1.1 Zincul – element chimic Acum câteva secole, zincul a fost descoperit ca un element distinct, minereul de zinc fiind...

Regiunea de Dezvoltare Vest România

Regiunile de Dezvoltare ale Romanaiei sunt importante pentru dezvoltarea economiei si binenteles pentru cresterea nivelului de trai,ceea ce cu toti...

Proiect economie regională - analiza regiunii de dezvoltare vest

Caracteristici demo-geografice Regiunea Vest are o suprafata de 32.034 Km (13,4 % din suprafata tarii) si este compusa din 42 orase (din care 12...

Ai nevoie de altceva?