Tehnologia Materialelor

Laborator
8/10 (1 vot)
Conține 15 fișiere: pdf
Pagini : 105 în total
Cuvinte : 20740
Mărime: 4.20MB (arhivat)
Publicat de: Fiodor Grigore
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: prof. Valentin Petrescu

Extras din laborator

1. DETERMINAREA DURITĂŢII PRIN

METODA BRINELL

1.1. Introducere

Metoda Brinell de determinare a durităţii se aplică fontelor şi oţelurilor necălite, metalelor şi aliajelor neferoase.

Penetratorul folosit pentru determinări este o bilă din oţel călit.

Metoda constă în apăsarea bilei, cu diametrul D, asupra piesei de încercat, cu o forţă F, aplicată perpendicular pe suprafaţa piesei şi măsurarea diametrului d, al urmei lăsate de bilă după îndepărtarea forţei.

Schema încercării prin metoda Brinell este prezentată în figura 1.1.

Diametrul amprentei (urmei), care are formă de calotă sferică, se măsoară pe cale optică. Mărimea amprentei lăsată de bilă este considerată o caracteristică a materialului de încercat.

Duritatea Brinell – notată HB – se exprimă prin raportul dintre forţa aplicată şi aria calotei sferice imprimată în material de către bilă: )(222dDDDFHB (1.1)

unde: F este forţa de apăsare a penetratorului, daN;

D – diametrul bilei, mm;

d – diametrul amprentei, mm;

Fig. 1.1. Schema determinării durităţii metalelor prin metoda Brinell

5

Bila se confecţionează din oţel călit şi trebuie să aibă o duritate cu minimum 70 % mai mare decât duritatea materialului de încercat.

Diametrele bilelor montate în capul penetrator şi abaterile acestora sunt prezentate în tabelul 1.1.

Tabelul 1.1

Diametrul bilei utilizate la încercarea de duritate Brinell.

Diametrul bilei D (mm)

Abateri limită (mm)

Suprafaţa bilelor trebuie să fie lustruită şi lipsită de defecte. Bilele cu diametre mici se utilizează pentru încercarea pieselor subţiri sau cu suprafaţă mică, iar pentru piese mari, turnate din fontă, oţel, aluminiu, bronz etc., se utilizează bila cu diametrul de 10 mm.

Grosimea piesei (h) trebuie să fie de cel puţin 8 ori mai mare decât adâncimea de pătrundere a bilei şi se exprimă prin formula: FhDHB [mm] (1.2)

Suprafaţa opusă celei de încercat a piesei nu trebuie să prezinte deformaţii.

Pentru a obţine rezultate comparabile, sarcinile utilizate, în funcţie de diametrul bilei, trebuie să satisfacă relaţia:

F = k D2 (1.3)

unde: k este o constantă numită grad de solicitare.

Principalii parametri ai încercării de duritate folosind metoda Brinell sunt prezentaţi în tabelul 1.2.

Preview document

Tehnologia Materialelor - Pagina 1
Tehnologia Materialelor - Pagina 2
Tehnologia Materialelor - Pagina 3
Tehnologia Materialelor - Pagina 4
Tehnologia Materialelor - Pagina 5
Tehnologia Materialelor - Pagina 6
Tehnologia Materialelor - Pagina 7
Tehnologia Materialelor - Pagina 8
Tehnologia Materialelor - Pagina 9
Tehnologia Materialelor - Pagina 10
Tehnologia Materialelor - Pagina 11
Tehnologia Materialelor - Pagina 12
Tehnologia Materialelor - Pagina 13
Tehnologia Materialelor - Pagina 14
Tehnologia Materialelor - Pagina 15
Tehnologia Materialelor - Pagina 16
Tehnologia Materialelor - Pagina 17
Tehnologia Materialelor - Pagina 18
Tehnologia Materialelor - Pagina 19
Tehnologia Materialelor - Pagina 20
Tehnologia Materialelor - Pagina 21
Tehnologia Materialelor - Pagina 22
Tehnologia Materialelor - Pagina 23
Tehnologia Materialelor - Pagina 24
Tehnologia Materialelor - Pagina 25
Tehnologia Materialelor - Pagina 26
Tehnologia Materialelor - Pagina 27
Tehnologia Materialelor - Pagina 28
Tehnologia Materialelor - Pagina 29
Tehnologia Materialelor - Pagina 30
Tehnologia Materialelor - Pagina 31
Tehnologia Materialelor - Pagina 32
Tehnologia Materialelor - Pagina 33
Tehnologia Materialelor - Pagina 34
Tehnologia Materialelor - Pagina 35
Tehnologia Materialelor - Pagina 36
Tehnologia Materialelor - Pagina 37
Tehnologia Materialelor - Pagina 38
Tehnologia Materialelor - Pagina 39
Tehnologia Materialelor - Pagina 40
Tehnologia Materialelor - Pagina 41
Tehnologia Materialelor - Pagina 42
Tehnologia Materialelor - Pagina 43
Tehnologia Materialelor - Pagina 44
Tehnologia Materialelor - Pagina 45
Tehnologia Materialelor - Pagina 46
Tehnologia Materialelor - Pagina 47
Tehnologia Materialelor - Pagina 48
Tehnologia Materialelor - Pagina 49
Tehnologia Materialelor - Pagina 50
Tehnologia Materialelor - Pagina 51
Tehnologia Materialelor - Pagina 52
Tehnologia Materialelor - Pagina 53
Tehnologia Materialelor - Pagina 54
Tehnologia Materialelor - Pagina 55
Tehnologia Materialelor - Pagina 56
Tehnologia Materialelor - Pagina 57
Tehnologia Materialelor - Pagina 58
Tehnologia Materialelor - Pagina 59
Tehnologia Materialelor - Pagina 60
Tehnologia Materialelor - Pagina 61
Tehnologia Materialelor - Pagina 62
Tehnologia Materialelor - Pagina 63
Tehnologia Materialelor - Pagina 64
Tehnologia Materialelor - Pagina 65
Tehnologia Materialelor - Pagina 66
Tehnologia Materialelor - Pagina 67
Tehnologia Materialelor - Pagina 68
Tehnologia Materialelor - Pagina 69
Tehnologia Materialelor - Pagina 70
Tehnologia Materialelor - Pagina 71
Tehnologia Materialelor - Pagina 72
Tehnologia Materialelor - Pagina 73
Tehnologia Materialelor - Pagina 74
Tehnologia Materialelor - Pagina 75
Tehnologia Materialelor - Pagina 76
Tehnologia Materialelor - Pagina 77
Tehnologia Materialelor - Pagina 78
Tehnologia Materialelor - Pagina 79
Tehnologia Materialelor - Pagina 80
Tehnologia Materialelor - Pagina 81
Tehnologia Materialelor - Pagina 82
Tehnologia Materialelor - Pagina 83
Tehnologia Materialelor - Pagina 84
Tehnologia Materialelor - Pagina 85
Tehnologia Materialelor - Pagina 86
Tehnologia Materialelor - Pagina 87
Tehnologia Materialelor - Pagina 88
Tehnologia Materialelor - Pagina 89
Tehnologia Materialelor - Pagina 90
Tehnologia Materialelor - Pagina 91
Tehnologia Materialelor - Pagina 92
Tehnologia Materialelor - Pagina 93
Tehnologia Materialelor - Pagina 94
Tehnologia Materialelor - Pagina 95
Tehnologia Materialelor - Pagina 96
Tehnologia Materialelor - Pagina 97
Tehnologia Materialelor - Pagina 98
Tehnologia Materialelor - Pagina 99
Tehnologia Materialelor - Pagina 100
Tehnologia Materialelor - Pagina 101
Tehnologia Materialelor - Pagina 102
Tehnologia Materialelor - Pagina 103
Tehnologia Materialelor - Pagina 104
Tehnologia Materialelor - Pagina 105

Conținut arhivă zip

  • Tehnologia Materialelor
    • 1. Duritatea duritatii prin metoda Brinell.pdf
    • 14. Sudarea cu flacara oxiacetilenica.pdf
    • 15. Sudarea manuala cu arc electric.pdf
    • 16. Sudarea automata sub strat de flux.pdf
    • 17. Sudarea prin presiune in puncte si linii.pdf
    • 18. Sudarea cu fascicul de electroni.pdf
    • 2. Duritatea duritatii prin metoda Rockwell.pdf
    • 20. Prelucrarea prin eroziune electrica.pdf
    • 21. Determinarea caracteristicilor tehnologice la prelucrarea prin eroziune electrica a metalelor.pdf
    • 24. Prelucrarea materialelor prin fascicul de fotoni ( laser).pdf
    • 25. Manipulatoare de fascicul laser.pdf
    • 29. Defectoscopia cu ultrasunete.pdf
    • 4. Determinarea rezilientei. incercarea prin incovoiere la soc.pdf
    • 5. determinarea proprietatilor maestecurilor de formare.pdf
    • 6. Formarea mecanizata.pdf

Alții au mai descărcat și

Cercetări pentru valorificarea deșeurilor feroase fine prin procedee neconvenționale

Furnalul a jucat un rol important in productia de fonta datorita eficientei utilizarii caldurii si a gazelor precum si productiei de masa. In...

Rezistența Materialelor

INTRODUCERE 1. Obiectul Rezistentei materialelor si locul acesteia în ansamblul disciplinelor ingineresti. Scurt istoric. În practica de toate...

Materiale Plastice

1. MATERIALE PLASTICE Sub denumirea de materiale plastice se înţeleg azi materialele obţinute pe bază de polimeri, în general sintetici, a căror...

Materiale Industriale

1.OBIECTUL LUCRĂRII Proprietăţile fizico-mecanice şi tehnologice ale materialelor feroase, în general, şi ale oţelurilor, în special, pot fi...

Elaborarea Fontei în Furnal

I.Caracteristici generale ale minereului de Fier Minereurile de fier constituie material prima de baza pentru producerea fontei. Fierul este unul...

Procese de Elaborare a Metalelor

PROCESE DE ELABORARE A METALELOR Prepararea minereurilor metalice În naturã metalele se gãsesc rar în stare nativã, cel mai des sub formã de...

Chimie - fizică

Reprezinta o ramura a chimiei aparuta la sf. Sec 19. Obiectul chimiei fizice consta in studiul cantitativ a sistemelor materiale (a substantelor...

Alegerea regimurilor de prelucrare prin eroziune electrochimică

Printre parametrii electrotehnologici care influenteaza marimea interstitiului de lucru , siguri sunt aceia ale caror valori permit programarea...

Te-ar putea interesa și

Managementul Tehnologic în Domeniul Producției de Mașini Electrice Utilizate în Tehnica Militară

Introducere Perioada în care trăim este marcată de schimbări foarte rapide în domeniul tehnologiilor şr al produselor, determinate în primul rând...

Proiectarea și fabricarea pernei scaunului conducătorului auto - spumă

CAPITOLUL 1 1. DATE INIŢIALE 1.1 Tema de proiect Sa se proiecteze un proces tehnologic modern pentru fabricarea si asamblarea scaunului...

Tehnologia obținerii alcoolului rafinat

1. OBIECTUL PROIECTULUI 1.1. Denumirea obiectului proiectului Sa se dimensioneze o sectie de obtinere a alcoolului rafinat, cu capacitatea de...

O Secție de Obținere a Alcoolului

1. OBIECTUL PROIECTULUI 1.1. DENUMIREA OBIECTULUI PROIECTULUI Sa se dimensioneze o secţie de obţinere a alcoolului ce procesează 18000 l/24 h...

Tehnologia Materialelor

Sa se proiecteze procesul tehnologic optim de realizare a piesei: bucsa de legatura, in conditiile unui numar necesar de n=5000bucati/an....

Proiectarea unui bioreactor utilizat la obținerea lipidelor din drojdii

I. CARACTERISTICILE PRODUSULUI FINIT Lipidele I.1. Consideratii generale Lipidele constituie o grupă de substante organice, larg raspândite în...

Proiect Tehnologia Materialelor

Determinarea rolului funcţional se face pornind de la analiza fiecărei suprafeţe a piesei finite. -se analizează piesa (desenul de execuţie al...

Secție pentru fabricarea parizerului cu adaosuri proteice de origine vegetală, cu capacitatea de 10 t pe zi

1. Tema proiectului Să se proiecteze o secție pentru fabricarea parizerului cu adaosuri proteice de origine vegetală, cu capacitatea de 10 t/zi....

Ai nevoie de altceva?