Tehnologia Turnarii - Lucrari Practice

Imagine preview
(7/10 din 4 voturi)

Acest laborator prezinta Tehnologia Turnarii - Lucrari Practice.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 146 de pagini .

Profesor: Florin DIACONESCU, Gelu BARBU, Iulian IONIŢĂ

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Metalurgie si Siderurgie

Cuprins

Capitolul 1. Teoria solidificarii metalelor
Capitolul 2. Tehnologia formarii
Capitolul 3. Procedee speciale de turnare

Extras din document

1.1. DETERMINAREA FLUIDITATII METALELOR SI ALIAJELOR DE TURNATORIE

1. Consideratii teoretice

Prin fluiditate întelegem capacitatea de curgere a metalului sau a aliajului lichid si de umplere corecta a formei, cu redarea celor mai fine detalii ale configuratiei cavitatii propriu-zise. Ea prezinta importanta deosebita si sub alte aspecte decât acelea de a umple forma. O fluiditate ridicata usureaza iesirea la suprafata baii metalice a aerului si gazelor antrenate de jetul de metal lichid la turnare obtinându-se astfel piese lipsite de incluziuni gazoase (sufluri) sau incluziuni de zgura ori nisip erodat din peretii formei. Totodata, aliajele cu fluiditate ridicata se solidifica cu o structura compacta si o retasura concentrata (gol de solidificare), care poate fi usor îndepartata prin maselotare sau reumplere chiar în timpul solidificarii. Aliajele cu fluiditate redusa au tendinta de a forma structuri putin dense (rare), cu retasuri dispersate în masa aliajului (pori), mai greu de îndepartat cu mijloace obisnuite.

Fluiditatea definita în sensul de curgere usoara si umplere corecta a formei, depinde de urmatorii factori:

-proprietatile intrinseci ale aliajului: viscozitate, tensiune superficiala, conductivitate termica, caldura si greutate specifica a aliajului, interval de solidificare, caldura latenta de solidificare, grad de impurificare, tendinta de oxidare, compozitia chimica;

-proprietatile formei de turnare: conductivitatea materialului formei, coeficientul de difuzivitate termica, calitatea suprafetelor în contact cu aliajul turnat, temperatura initiala a formei;

-tehnologia de turnare: dimensiunile si tipul retelei de turnare, temperatura de supraîncalzire si cea de turnare, presiunea hidrostatica, eventual presiunea exterioara aplicata la turnare, (care determina viteza de umplere a formei).

a. Influenta proprietatilor aliajului asupra fluiditatii.

Dintre proprietatile mai sus enuntate, influenta cea mai mare o are viscozitatea. Putem actiona asupra vâscozitatii, pentru scaderea ei, atât prin ridicarea temperaturii de încalzire a aliajului topit, cât si prin modificarea compozitiei sale chimice.

Ridicarea temperaturii este un mijloc relativ simplu de care turnatorul poate dispune întotdeauna, dar schimbarea compozitiei chimice în scopul obtinerii unei fluiditati ridicate influenteaza în majoritatea cazurilor negativ structura si proprietatile mecanice astfel ca obtinerea unei piese bine turnate nu mai este posibila în acest caz. Numai daca proprietatile mecanice joaca un rol secundar si se toarna piese cu pereti subtiri (2-10 mm) se poate actiona asupra compozitiei chimice a aliajului pentru marirea corespunzatoare a fluiditatii.

Fisiere in arhiva (1):

  • tehnologia_turnarii_lab.pdf

Alte informatii

146 pg, format PDF, destinat inginerilor in mod special celor din siderurgie