Termotehnică

Laborator
8/10 (3 voturi)
Conține 6 fișiere: doc
Pagini : 30 în total
Cuvinte : 10615
Mărime: 653.46KB (arhivat)
Publicat de: Iuliana Negoiță
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Iovan Chichernea

Extras din laborator

1. Generalităţi

Termocuplul reprezintă un mijloc de măsurare a temperaturii, cu o răspândire largă în industrie şi cercetarea ştiinţifică, acolo unde temperatura constituie cauza şi efectul diferitelor procese. Larga răspândire a acestui mijloc de măsurare a temperaturii este condiţionată de avantajele pe care le oferă în comparaţie cu alte mijloace de măsurare a temperaturii, şi anume:

- are o construcţie relativ simplă şi un preţ scăzut;

- asigură măsurarea temperaturii într-un interval foarte mare (-200…3000oC);

- poate fi conectat la diferite dispozitive indicatoare, înregistratoare, semnalizatoare sau de comandă;

- poate fi folosit şi la măsurarea temperaturii aerului sau a gazelor, sau a oricărui alt mediu care nu radiază o cantitate suficientă de energie ca să poată fi măsurată prin metodele pirometriei optice;

- permite măsurarea temperaturii la distanţă.

Dintre dezavantaje se pot menţiona:

- îmbătrânirea termocuplului datorită folosirii lui la măsurarea unor temperaturi foarte apropiate de temperaturile punctelor de topire ale materialelor din care sunt confecţionaţi termoelectrozii;

- variaţia temperaturii joncţiunii de măsurare faţă de temperatura de măsurat, în special la măsurarea temperaturilor de suprafaţă sau în cazul când conducţia termică de la joncţiunea de măsurare, prin termoelectrozi, este apreciabilă;

- imposibilitatea folosirii termocuplului la măsurarea temperaturii corpurilor în mişcare (numai în cazul folosirii unor dispozitive speciale);

- necesitatea existenţei unui echipament auxiliar pentru măsurarea tensiunii termoelectomotoare (t.t.e.m.).

2. Principii şi legi care stau la baza funcţionării termocuplurilor

Măsurarea temperaturii cu ajutorul termocuplurilor este bazată pe utilizarea fenome¬ne¬lor termoelectrice. Considerentele teoretice cu privire la circuitele termoelectrice se bazează pe legi fenomenologice, care explică mai mult partea calitativă decât cea cantitativă a fenomenului.

Tensiunea termoelectromotoare care apare în circuitul unui termocuplu format din doi conductori omogeni, de natură diferită, este rezultatul unei acţiuni concomitente a două efecte. Acestea sunt efectul Thomson şi efectul Seebeck.

2.1 Efectul Thomson

Dacă extremităţile unui conductor omogen a sau b (figura 1) se află la temperaturi diferite T1 şi T2, (T1 > T2), diferite porţiuni din conductori se află la diverse temperaturi T, (T1< T< T2). Odată cu creşterea temperaturii conductorului, concentraţia pe unitatea de volum a purtătorilor de sarcină liberă (în metale, electronii liberi) creşte. Purtătorii de sarcină se mişcă din locurile cu concentraţie mai mare către locurile cu concentraţie mai mică, adică de la capătul cald al conductorului către cel rece. Capătul rece se încarcă negativ, iar cel cald pozitiv.

Tensiunea termoelectromotoare care se dezvoltă la capetele conductorului omogen, se numeşte tensiunea termo¬electromotoare Thomson. Aceasta depinde de natura conductorului şi de mărimea diferenţei de temperatură. Valoarea acestei tensiuni, pentru un conductor dat a, se determină cu relaţia:

unde este coeficientul Thomson pentru conductorul a. În cazul circuitului închis, format din doi conductori omogeni de natură diferită a şi b, tensiunea termoelectromotoare totală Thomson, care apare în acest circuit, va fi egală cu diferenţa dintre cele două tensiuni care apar în fiecare ramură:

2.2 Efectul Seebeck

Acest efect constă în faptul că la locul de contact al celor doi conductori a şi b apare o tensiune termoelectromotoare. Cauza apariţiei acestei tensiuni se datorează concentraţiei diferite a purtătorilor de sarcină din cei doi conductori şi diferenţei de potenţial care apare ca urmare a contactului dintre aceştia (efectul Volta). Într-un circuit cum este cel din figura 1, tensiunea termoelectromotoare Eab(T1), care apare la joncţiunea cu temperatura T1, va avea semnul opus tensiunii termoelectromotoare Eab(T2), care apare la joncţiunea cu temperatura T2 şi va diferi ca mărime.

Tensiunea termoelectromotoare care apare în circuit se determină cu expresia:

Tensiunea termoelectromotoare totală (t.t.e.m.), pentru un cuplu dat, depinde numai de valorile temperaturilor absolute T1 şi T2 şi se poate exprima prin relaţia:

Dacă una din temperaturi, T1 spre exemplu, este constantă (T1 = T0), joncţiunea corespunzătoare se numeşte „de referinţă” (denumită şi sudură rece), cealaltă devenind joncţiune de măsurare (denumită şi sudură caldă). În aceste condiţii, tensiunea termoelectromotoare totală (E) va fi o funcţie numai de temperatura joncţiunii de măsurare, T2= T:

relaţie care stă la baza măsurării temperaturii cu ajutorul termocuplurilor. Cunoscând f(T), sub forma unei curbe sau a unui tabel, măsurarea temperaturii T se reduce la măsurarea tensiunii termoelectromotoare E.

Folosirea termocuplurilor la măsurarea temperaturii necesită existenţa unor mijloace de măsurare a t.t.e.m. corespunzătoare preciziei impuse de procesul de măsurare. Există două tipuri de mijloace de măsurare a t.t.e.m. şi anume: milivoltmetrele şi potenţiometrele. Prima categorie se foloseşte pentru măsurări industriale care nu necesită precizii mai bune de 1,5…2,5%. A doua categorie se foloseşte atât în măsurări industriale, cât şi în laboratoare unde sunt necesare precizii până la 0,001%.

Milivoltmetrele pot avea scala exprimată în oC pentru fiecare tip de termocuplu. Ele pot fi indicatoare, regulatoare sau înregistratoare de temperatură. Circuitul unui ansamblu termocuplu – milivoltmetru are rezistenţă proprie, care trebuie menţinută cât mai constantă. Numai în aceste condiţii, conform legii lui Ohm, curentul va fi proporţional cu t.t.e.m. generată de termocuplu. Acest ansamblu de măsurare mai cuprinde: cablu de prelungire, cutie termostată sau montaj de compensare a influenţei variaţiei temperaturii joncţiunii de referinţă, conductoare de prelungire etc.

Preview document

Termotehnică - Pagina 1
Termotehnică - Pagina 2
Termotehnică - Pagina 3
Termotehnică - Pagina 4
Termotehnică - Pagina 5
Termotehnică - Pagina 6
Termotehnică - Pagina 7
Termotehnică - Pagina 8
Termotehnică - Pagina 9
Termotehnică - Pagina 10
Termotehnică - Pagina 11
Termotehnică - Pagina 12
Termotehnică - Pagina 13
Termotehnică - Pagina 14
Termotehnică - Pagina 15
Termotehnică - Pagina 16
Termotehnică - Pagina 17
Termotehnică - Pagina 18
Termotehnică - Pagina 19
Termotehnică - Pagina 20
Termotehnică - Pagina 21
Termotehnică - Pagina 22
Termotehnică - Pagina 23
Termotehnică - Pagina 24
Termotehnică - Pagina 25
Termotehnică - Pagina 26
Termotehnică - Pagina 27
Termotehnică - Pagina 28
Termotehnică - Pagina 29
Termotehnică - Pagina 30
Termotehnică - Pagina 31
Termotehnică - Pagina 32
Termotehnică - Pagina 33

Conținut arhivă zip

  • Terrmotehnica
    • L01_Etalonarea_termocuplurilor.doc
    • L02_Determinarea_curbei_p_p_t_(2).doc
    • L02_Determinarea_curbei_p_p_t_.doc
    • L03_Put_cal_comb_gaz.doc
    • L04_Conductivitatea.doc
    • L05_Convectia.doc

Alții au mai descărcat și

Metalurgia Cadmiului

METALURGIA CADMIULUI Tehnologiile de prelucrare a sub produselor cu continut de cadmiu pentru obtinerea cadmiului includ in mod necesar...

Metalurgia Molibden

METALURGIA MOLIBDENULUI Introducere: Molibdenul a fost descoperit in anul 1778 de catre Scheele prin dezagregarea cu acid azotic. Productia de Mo...

Măsurarea debitelor

1. Consideratii teoretice Debitul este o marime ce caracterizeaza transportul fluidelor prin conducte si canale. Debitul se defineste ca fiind...

Metalurgia Wolframului

1.Obtinerea W din concentratie de Wolframit prin sinterizare alcalina. Reactiile chimice de baza la faza de sinterizare sunt: 2FeWO4 +...

Agregate Termice și Electrice

1.Probleme generale privind agregatele termice 1.1 Clasificare, domenii de utilizare, surse de energie 1.1.1 Tipuri de agregate termice...

Cercetări pentru valorificarea deșeurilor feroase fine prin procedee neconvenționale

Furnalul a jucat un rol important in productia de fonta datorita eficientei utilizarii caldurii si a gazelor precum si productiei de masa. In...

Biomateriale

CAPITOLUL I BIOMATERIALE 1. Definiție, Caracterizare Biomaterialul în terminologia medicală este „orice material natural sau sintetic (care...

Alegerea regimurilor de prelucrare prin eroziune electrochimică

Printre parametrii electrotehnologici care influenteaza marimea interstitiului de lucru , siguri sunt aceia ale caror valori permit programarea...

Te-ar putea interesa și

Termotehnică și instalații termice

1)Tremodinamica tehnica este disciplina ce studiaza procesele ce se desfasoara in masinile si instalatiile termice,procese in care schimburile de...

Termotehnică

Curs 1. Capitolul 1. Notiuni fundamentale 1.1.Obiectul termodinamicii Termodinamica este o stiinta fenomenologica care studiaza “forma termica”...

Termotehnică în construcții

CURS 1 TERMOTEHNICĂ Istoric. Noțiuni utile În fizica aristoteliană căldura era considerată una dintre caracteristicile active ale unui corp....

Combustibili termotehnică

Noţiune, tipuri, resurse, bilanţuri de combustibil Sursa principală de energie pe Pământ este Soarele. În urma reacţiilor de fuziune nucleară ce...

Termotehnică

1. NOTIUNI INTRODUCTIVE 1.1 Obiectul termodinamicii si legile fundamentale Termodinamica este o parte a fizicii al carei obiect de studiu îl...

Termotehnică

1. NOȚIUNI DE BAZĂ 1.1. Obiectul și metodele termotehnicii Termodinamica este un domeniu important al fizicii clasice, care se ocupă cu studiul...

Termotehnică navală

Unitatea de învățare nr. 1 NOTIUNI GENERALE DE TERMOCINETIC???? Cuprins: Obiectivele unității de învățare nr. 1 2 Problematica tratată 1.1...

Noțiuni de termodinamică și termotehnică

Termodinamica este un domeniu important al fizicii clasice care se ocupă cu studiul mișcării termice și al proceselor care produc modificări ale...

Ai nevoie de altceva?