Studiul Geometriei si Portantei Transmisiilor prin Lanturi si Curele Dintate

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest laborator prezinta Studiul Geometriei si Portantei Transmisiilor prin Lanturi si Curele Dintate.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Organe de Masini

Extras din document

1.Scopul lucrării

Lucrarea urmăreşte cunoaşterea geometriei, tipurilor, materialelor, elementelor constructive, domeniile de utilizare a transmisiilor prin lanţuri şi curele late dinţate.

2. Transmisii prin lanţ

Transmisia prin lanţ este utilizată la antrenarea a două sau mai multe roţi de lanţ prin contactul dintre dinţii roţilor de lanţ si rolele (bucsele, bolturile) zalelor lanţului, astfel servesc la transmiterea mişcării şi a momentului de torsiune între doi sau mai mulţi arbori paraleli.

O transmisie prin lanţ se compune din roţile de lanţ, lanţul – care înfăşoară roţile de lanţ şi angrenează cu dinţii acestora (fig. 2.1) – dispozitive de întindere, dispozitive de ungere şi carcase sau apărători de protecţie.

Lanţurile sunt compuse dintr-un sir de elemente asemănătoare (inele, zale, verigi, placi) articulate între ele.

Transmisia prin lanţ se utilizează în cazurile în care distanţa dintre arbori este prea mică pentru a se utiliza transmisiile prin curela sau prea mare pentru a putea utiliza angrenajele. Ea este de asemenea indicata atunci când se impune transmiterea unor momente de torsiune mari, cu mentinerea raportului de transmitere constant.

AVANTAJE ale transmisiilor cu lanţ:

- încarcare redusă pe arbori,

- randament ridicat (η = 0,86 0,98),

- gabarit redus datorită posibilităţii înfaşurării pe roţi cu diametre mici mai ales în cazul lanţurilor cu zale scurte,

- functionează şi în condiţii grele de exploatare (praf, coroziune),

- transmit puteri relativ mari etc.

DEZAVANTAJE:

- este o transmisie rigidă,

- produce vibraţii si zgomot,

- necesită o întreţinere mai pretenţioasă decât transmisiile prin curele,

- au viteze relativ mici (v < 30 m/s).

Gama de puteri pentru care se poate utiliza transmisia prin lanţ este foarte vastă, viteza unghiulară pâna la 500 rad/sec, distanţa axială pâna la 8 m si rapoarte de transmitere i ≤ 7.

2.1. Clasificarea lanţurilor

Clasificarea lanţurilor articulate este prezentată în STAS 2577 şi cuprinde următoarele tipuri :

- lanţuri de transmisie,

a. lanţuri cu eclise si bolţuri (tip Galle)(Fig.2.2); este normalizat în STAS 4075, 4076, respectiv DIN 8150.

Este cel mai simplu tip de lanţ şi constă din zale formate din placuţe (eclise 1,2) articulate între ele cu bolţuri 3; capetele bolţurilor se nituiesc. Se execută cu joc între eclise, în variantele cu eclise simple (fig. 2.2, a) sau multiple (fig. 2.2, b). Se foloseste mai mult ca lanţ de tracţiune (lanţuri de contragreutate, de blocare, de prindere) iar ca lanţ de transmisie este recomandat numai la viteze mici (sub 0,3 m/s) deoarece prezintă o uzura pronunţată în articulaţii.

b. lanţuri cu eclise, bolţuri si bucşe (Fig.2.3); sunt mai rezistente la uzura decât lanturile Galle. Pot fi utilizate chiar la viteze mai mari de 5 m/s, funcţie de pas. Datorita robusteţii lor, aceste lanţuri cu bucşe sunt utilizate în general ca lanţuri conveioare, mai ales pentru condiţii grele de lucru (de ex. în minerit). Datorită faptului că eclisele exterioare 1 sunt fixate pe bolţuri 3, iar eclisele interioare 2 pe bucşe 4, frecarea se va produce numai între bolţuri si bucşe pe o suprafaţă mare, deci uzura si alungirea lanţului vor fi reduse. Dezavantajul acestora constă în faptul ca au o flexibilitate redusă la un singur plan, greutate proprie mai mare si au un preţ de cost ridicat.

c. lanţuri articulate cu eclise, bolţuri, bucşe si role (STAS 5174, ISO 606) (Fig.2.4); prezintă o durabilitate ridicată deoarece angrenarea lanţului cu dintele roţii de lanţ se realizează prin rostogolirea rolei. Capetele lanţurilor se îmbină cu ajutorul unor zale speciale (zale drepte sau cotite). Se recomandă ca numărul de role sa fie par. Pe plan internaţional există doua serii tipizate de lanţuri si anume: DIN 8187, care se refera la seria europeană, respectiv DIN 8188 la cea americană. Se executa fie cu role de angrenare montate direct pe bucşe, având diametrele mai mici decât eclisele, fie cu role de rulare montate pe bucşe prin intermediul cuzineţilor sau rulmenţilor, având diametrul mai mare decât eclisele. Rolele de rulare pot fi, sau nu, prevazute cu reborduri (buze).

Fisiere in arhiva (1):

  • Studiul Geometriei si Portantei Transmisiilor prin Lanturi si Curele Dintate.doc