Cercetarea etajelor aperiodice de amplificare în tensiune cu rezistență de legătură de tip pasivă și activă (dinamica)cercetarea etajelor aperiodice de amplificare în tensiune cu rezistentă de legătura de tip pasivă și activă (dinamică)

Indicaţia metodică conţine:

- partea teoretică în ce priveşte etajele aperiodice de amplificare în tensiune în care rezistenţa de legătură, numită rezistenţă colector în etajele cu tranzistori bipolari sau rezistenţă drenă Rdîn etajele echipate cu tranzistori cu efect de cîmp se înlocuieşte cu o rezistenţă activă (dinamică);

- sarcina pentru acasă - exemplu de calcul pentru sarcină de acasă;

- sarcina pentru cercetarea etajului în laborator;

- întrebările pentru auto-control.

În lucrare se studiază parametrii şi caracteristicele etajului de amplificare (EC), cum ar fi amplificarea în tensiune, impendanţa de intrare şi impedanţa de ieşire, semnalul de intrare maximal admisibil, caracteristica de amplitudine şi caracteristicile de amplitudine şi fază-frecvenţă, caracteristica tranzitorie. Studiul se petrece pentru două cazuri la condiţii egale:

a) rezistenţa de legătură a etajului în curent alternativ (Rc, Rd) este de caracter pasiv, adică prezintă o rezistenţă obişnuită ohmică pasivă;

b) rezistenţa de legătură (Rcd, Rdd) este ohmica activă, fiindcă prezintă de sine rezistenţa de ieşire în curent alternativ a unui tranzistor cercetat ce înlocuieşte rezistenţa Rc (sau Rd în etajele echipate cu tranzistori cu efect de cîmp) caracteristică etajelor obişnuite. Cu alte cuvinte cînd ca element amplificator se foloseşte tranzistorul bipolar, rezistenţa Rc se înlocuieşte cu un tranzistor de asemenea bipolar, iar cînd ca element amplificator se foloseşte tranzistorul cu efect de cîmp respectiv rezistenţa Rd se înlocuieşte cu un tranzistor de asemenea cu efect de cîmp.

Locul de lucru pentru partea experimentală de laborator

Fiecare loc de lucru în laborator este asigurat cu un calculator (sau stand în care este montat etajul studiat), în care este instalat programul MULTISIM. Numărul de studenţi în echipă poate fi nu mai mare de 2...3.

ATENŢIE! În toate etajele amplificatoare studiate polarizarea tranzistorului se asigură prin fixarea tensiunii bază, adică prin intermediul divizorului de tensiune compus din rezistenţele şi calculate în sarcina pentru acasă. Regimul de funcţionare al tranzistorului – regimul clasa A.

ATENŢIE! Măsurările în curent continuu se efectuează cu ajutorul voltmetrului de curent continuu, iar în curent alternativ cu ajutorul voltmetrului de curent alternativ.

Valoarea rezistenţei de legătură (pentru schema colector comun respectiv rezistenţa ) şi rezistenţa sarcinii etajului se alege din tabelul 1 conform numărului locului de lucru, adică a numărului echipei.

Tabelul 1

Numărul echipei

Valoa-

rea rezis-

tenţei şi tipul tranzistorului

1

2

3

4

5

6

7

8

, кΩ

0.75 1.1 2.2 1.3 1.8 2.0 1.6 0.82

, кΩ

2.0 3.9 1.2 2.7 2.2 3.3 2.5 1.8

, кΩ

0.75 1.1 2.2 1.3 1.8 2.0 1.5 0.82

Scopul lucrării: studierea parametrilor şi a caracteristicelor etajului aperiodic rezistiv pentru două cazuri: 1) rezistenţa de legătură a etajului cu sarcina lui externă este de tip rezistivă-pasivă;

2) rezistenţa de legătură a etajului cu sarcina lui externă este de tip rezistivă-activă la aceleaşi condiţii de funcţionare a etajului.

1.1 Sarcina pentru acasă (se execută în procesul de pregătire către lucrarea de laborator)

1.1.1 De studiat profund teoria etajelor amplificatoare aperiodice de curent alternativ, folosind indicaţia metodică, literatura corespunzătoare şi conspectul de prelegeri.

1.1.2 De compus schemele electrice principale pentru cazurile:

- cînd rezistenţa de legătură a etajului cu sarcina lui externă este de caracter rezistiv-pasivă;

- cînd rezistenţa de legătură a etajului cu sarcina lui externă este de caracter rezistiv-activă, iar tranzistorul se polarizează prin fixarea tensiunii bază în conectarea EC.

1.1.3 Pentru tranzistorul amplificator indicat în sarcina de laborator se alege tranzistorul sarcină activă. Pentru ambii tranzistori (cel amplificator şi cel de sarcină activă) se alege punctul lor stativ de funcţionare şi prin calculul divizoarelor de polarizare a lor se asigură regimul de funcţionare ales.

1.1.4 Se calculă căderea de tensiune de curent continuu pe tranzistorul amplificator pentru cazul cînd rezistenţa de legătură este pasivă şi cînd rezistenţa de legătură este activă (rezistenţa în curent continuu a tranzistorului ca element de legătură a etajului cu sarcina lui).

1.1.5 Se calculă frecvenţele limita (la nivelul de –3dB) a benzei de frecvenţe lucrătoare a etajului pentru ambele cazuri, folosind formulele de calcul date în actuala indicaţia metodică. Se calculă durata frontului anterior pentru cazul cînd la intrarea etajului acţionează o treaptă de tensiune. Valorile mărimilor necesare pentru calculul punctului 1.1.5 se aleg din tabelul 2.