Discriminarea Persoanelor Infectate cu HIV

Introducere

In Romania traiesc, conform statisticilor oficiale, aproape 11.000 de persoane infectate cu HIV/SIDA, marea majoritate copiii si adolescenti. Pe langa problemele cauzate de aceasta boala incurabila ei se confrunta zilnic cu intoleranta si lipsa de informare si educare a semenilor care genereaza manifestari, uneori primitive, de discriminare. Le este negat accesul in scolile publice, sunt refuzati de serviciile de sanatate si chiar alungati din comunitatile in care traiesc. Discriminarea si stigmatizarea sunt pentru multi dintre ei mai greu de indurat decat boala insasi.

Discriminarea impiedica persoanele infectate HIV/SIDA sa traiasca o viata normala în societate, le obliga sa isi ascunda diagnosticul si chiar sa evite sa isi afle diagnosticul. Totodata, stigmatul HIV/SIDA perpetueaza o teama nejustificata fata de acest subiect, fata de informare sau fata de testare, iar discriminarea poate determina forta persoanele seropozitive sa adopte comportamente riscante. In egala masura discriminarea si stigmatizarea persoanelor infectate cu HIV se dovedesc a fi poate cele mai dificile obstacole intampinate de programele de prevenire a infectiei HIV.

In Romania cele mai frecvente cazuri de discriminare a persoanelor infectate HIV/SIDA sunt dovedite de:

- discriminarea si marginalizarea in comunitate;

- Accesul redus la servicii sociale (numai 4.800 din cele 11.000 de persoane infectate cu HIV aflate in viata au solicitat alocatie de hrana de la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei);

- Absenta datelor privind integrarea persoanelor infectate cu HIV in munca sau in sistemul de invatamant;

- Numarul redus de persoane infectate cu HIV care au medic de familie;

- Oice analiza sumara a stirilor si articolelor media demonstreaza ca unii jurnalisti fac afirmatii discriminatorii despre persoanele care traiesc cu HIV, invocand necesitatea crearii unor sectii speciale, metode pentru reducerea activităţii sexuale, intrarea in carantina a sectiei de spital, testarea HIV obligatorie inainte de interventiile medicale. Prezentarea in mass-media a unor asemenea afirmatii, cu atat mai mult cu cat reprezinta parerea unor profesionisti si a unor formatori de opinie, poate avea consecinte negative asupra atitudinii populatiei generale fată de persoanele afectate de HIV.

- Raportul Human Rights Watch – Life Doesn’t Wait: Romania’s Failure to Protect and Support Children and Youth Living with HIV – demonstreaza cu marturii ca stigmatizarea si discriminarea in functie de criteriul HIV exista inca in Romania.

- Unele prevederi legale sau regulamente institutionale care favorizeaza

discriminarea :

- solicitarea testului HIV negativ la internarea in camine-spital pentru

persoane cu handicap sau in centre de plasament;

- slicitarea testului HIV negativ la angajarea ca medic, educator în

colectivitati de copii, frizerii, Armata, Politie;

- solicitarea obligatorie a testului HIV la Oficiul de Stare Civila, prin

interpretarea eronată a unui ordin al Ministerului Sanatatii (care doar

recomandă consilierea si testarea HIV pentru cei care se casatoresc).

Aceste incalcari ale unor drepturi elementare nu sunt semnalate Justitiei si trec

neobservate. De cele mai multe ori, chiar persoanele in cauza considera ca este normal sa se intample asa. Accesul limitat la servicii – medicale sau sociale – are drept consecinta inrautatirea problemelor pe care persoanele afectate de HIV le au deja.

Obiectivele cercetarii

Prin studiul de fata se urmareste obtinerea unei imagini generale despre discriminarea resimtita de persoanele infectate cu HIV. In paralel, se urmaresc situatiile in care aceste persoane considera ca au fost discriminate si se evalueaza nivelului de cunoştinţe al persoanelor infectate cu HIV privind modalităţile de combatere a discriminării.

In final se vor propune solutii, cu privire la aceasta problema sociala, incercandu-se combaterea discriminarii cat mai eficient.

Populatia supusa cercetarii

Importanta acestui studiu este cu atat mai mare cu cat subiectul a fost mai putin dezbatut, iar persoanele in cauza isi dezvaluie aceasta identitate cu greu. Este o populatie rara, care nu-si dezvaluie aceste aspecte ale vietii tocmai pentru a fi mai ferite de atitudinile rautacioase ale celor din jur si pentru a nu fi mai apoi ignorati si marginalizati de societate.

Din moment ce populatia nu poate fi delimitata, aplicarea chestionarului pe strada, catre anumiti subiecti este imposibila. Numarul populatiei in cauza este mult prea mic pentru a cauta respondenti aleator. Mai mult, datele ar putea fi gresite, pentru ca lumea se fereste sa recunoasca ca se afla in acesta situatie. Astfel ca, s-a recurs la ajutorul asistentilor sociali din cadrul asociatiei ASAS( asociatia romana anti-sida). Accesul la numar redus al acestei populatii a devenit posibil prin aceasta asociatia.

Elaborarea esantionului si a chestionarului

Studiul este semi-caltitativ, avand si componente cantitative. Esantionul a fost stabilit printre cele 3 000 de persoane infectate cu HIV in Bucuresti. S-a ales un numar de