Interacțiunea dintre Modurile Magistrale de Transport

1. Principii generale

Condiţiile care trebuie îndeplinite la interacţiunea dintre modurile de transport sunt:

- Continuitatea procesului de transport, adică amenajarea fluenţei operaţiilor prevăzute de

schemele tehnologice. Aceasta înseamnă că procesul se poate realiza cu transbordările impuse de caracterul diferit al mijloacelor de transport.

Exemplu: Transbordarea containerelor trenurilor, feribotului, automobilului etc.

C.F.- M- R-

Unde C.F. – calea ferata;

M – maritim;

R – rutier;

- - conjucţia “şi”;

- - continuitatea procesului ;

- Concordanţa capacităţii de manipulare şi transport care participă la proces. La interacţiunea a două moduri de transport pot intervenii instalaţii intermediare.

Exemplu: Depozite pentru păstrarea temporală a mărfurilor şi alte instalaţii de încărcare – descărcare a căror capacitate trebuie să fie în concordanţă cu cea a modurilor de transport.

- NA- NC – pentru varianta directă de transport de la un mod de transport la altul;

- NA- NB- NC – pentru varianta indirectă de transfer (varianta cu depozitare intermediară);

Unde NA, NC reprezintă capacităţile de tranzit a diferitelor moduri de transport;

NC reprezintă capacitatea depozitului intermediar;

- reprezintă concordanţa între capacităţi;

- Între duratele de ocupare a instalaţiilor subsistemelor succesive în fluxul tehnologic trebuie să existe o relaţie de ordine.

Tv≤Ttr≤Tn

Tv, Ttr, Tn reprezintă duratele corespunzătoare operaţiilor executate în elementele iniţiale, intermediare şi finale ale punctului de joncţiune;

Pentru realizarea acestor condiţii din punctul de joncţiune trebuie să se aplice un set de măsuri tehnice şi organizatorice.

2. Pentru sistemul de transport cu o singură transbordare.

Să se determine capacitatea efectivă de transport pentru sistemul dat şi să se analizeze următoarele situaţii propuse:

a) Numărul de vagoane pe tren este sporit cu 2 (în aceste condiţii dutata transbordărilor creşte cu 0,5 ore).

b) Viteza de transport între cele două terminale este redusă cu 10%.

c) Se utilizează vagoane care au o capacitate mai mare cu 1,5 tone decât Qv1.

Tabelul 1. Elemente de calcul pentru sistemul de transport cu o singură transbordare.

Nr.Crt Denumirea parametrilor Sistem iniţial Sistem propus 1 Sistem propus 2 Sistem propus 3

1 Capacitatea unui vagon 9.9 9.9 9.9 11.4

2 Numărul de vagoane pe tren 11 13 11 11

3 Capacitatea maximă a trenului 108.9 128.7 108.9 125.4

4 Viteza medie de transport

a) cu încărcătură 25 25 22.5 25

b) în stare goală 30 30 27 30

5 Distanţa 500 500 500 500

6 Durata transbordărilor 4 4.5 4 4

4.5 5 4.5 4.5

7 Durata maximă de transbordare 4.5 5 4.5 4.5

8 Durata perioadei 45.17 46.17 49.24 45.17

9 Intervalul dintre expedieri succesive 4.52 4.62 4.92 4.52

10 Numărul maxim de trenuri operative 10.04 9.23 10.94 10.04

11 Capacitatea efectivă de transport 7.23 8.36 6.63 8.33

12 Capacitatea maximă de transport 24.2 25.7 24.2 27.9

Fig. 1 Reprezentarea capacităţii de transport în funcţiei de numărul de trenuri pentru cazul a).

În acest caz capacitatea efectivă de transport creşte cu 15,6%, iar capacitatea maximă de transport creşte cu 6,3%.

Fig. 2 Reprezentarea capacităţii de transport în funcţiei de numărul de trenuri pentru cazul b).

În acest caz capacitatea efectivă de transport scade cu 8,3%, iar capacitatea maximă de transport rămâne neschimbată.

Fig. 3 Reprezentarea capacităţii de transport în funcţiei de numărul de trenuri pentru cazul c).

În acest caz capacitatea efectivă de transport creşte cu 15,2%, iar capacitatea maximă de transport creşte cu 15,3%.

3. Pentru sistemul de transport cu două transbordări.

Să se analizeze capacitatea de transport a sistemului cu două transbordări, cazul interacţiunilor dintre transportul maritim – transportul feroviar – transportul feroviar pentru datele din tabelul 2 şi cazul interacţiunilor dintre transportul maritim – transportul fluvial – transportul feroviar pentru datele din tabelul 3.

3.1. Să se reprezinte grafic variaţia capacităţilor de transport ale celor două subsisteme şi să se arate variaţiile posibile de sporire a capacităţii de transport a intregului sistem şi să se specifice capacitatea maximă posibilă a întregului sistem.