Elaborarea alternativelor de decizie publică

I. INTRODUCERE

În cadrul lucrării de licență ”ELABORAREA ALTERNATIVELOR DE DECIZIE PUBLICĂ” am urmărit să conturăm modul în care sunt adoptate deciziile publice, în ce constă procesul decizional anterior adoptării deciziei publice, cine sunt participanții și ce rol au aceștia în cadrul procesului decizional, precum și cele mai întâlnite metode și tehnici care stau la baza elaborării și adoptării deciziei publice.

Am început prin a prezenta conceptul de administrație publică per ansamblu, ulterior am trecut în revistă rolul administrației publice centrale și locale. Astfel am ajuns să definim administrația publică, aceasta reprezentând în esență un instrument al statului indispensabil în atingerea unor deziderate, a unor obiective majore, de realizare a unor valori politice stabilite prin acte juridice, în scopul satisfacerii interesului general.

Am enumerat pe rând particularitățile administrației publice, făcând referire la sectorul public, serviciile publice, funcția publică, și ce importanță au acestea în cadrul administrației publice.

În continuare am abordat tema actelor administrative, clasificarea, caracteristicile și regimul juridic ale acestora, în ce condiții pot fi emise. Actul administrativ constituie forma principală prin care se realizează administrația publică și constă într-o manifestare expresă de voință prin care se creează, se modifică sau se sting raporturi de drept administrativ.

Am continuat prin a prezenta deciziile administrative, ce importanță au acestea și cum sunt clasificate. Prin decizie administrativă se desemneaza numai actele administrative sau de drept administrativ emise de administratia de stat, ca fiind cea mai importanta categorie a deciziei administrative.

În final am tratat elaborarea și adoptarea deciziei publice, ce importanță are procesul decizional și cum se desfășoară acesta, cine și în ce mod poate lua parte în cadrul procesului decisional, cloncluzionând prin a expune metodele și tehnicile cele mai des întâlnite și utilizate privind deciziile publice.

II. NOȚIUNI GENERALE

II.1. Concepte generale privind administrația publică

Noțiunea de administrație publică face referire la prezența politică dintr-un stat, care are în vedere satisfacerea intereselor generale ale unei societăți, acest lucru petrecându-se într-un cadru legal și având ca fundament Constituția. Noțiunea ”modernă” de administrație publică în România este legată de transformările politice și sociale ale celor două Principate Române de la începutul secolului al XIX-lea, fiind de fapt, produsul acestora.1

Sistemul administrației publice este format din: Președintele României, Guvernul României, ministere și celelalte organe ale administrației publice centrale de specialitate; autorități administrative centrale autonome, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale, din unitățile administrativ-teritoriale; prefectul; autorități autonome ale administrației publice locale (consiliile locale, primarul, consiliile județene); instituții publice subordonate ministerelor, altor organe centrale ale administrației publice sau autorităților autonome ale administrației publice locale; alte structuri publice.2

Într-un stat de drept, administrația publică se prezintă drept pârghia principală prin care sunt realizate valorile și obiectivele stabilite la palierul politic. Aceasta trebuie să fie continua și omniprezentă, în așa fel încât să răspundă neîncetat cerințelor tuturor cetățenilor, și să fie promptă și energică, deoarece mediul în care se desfășoară se află într-o schimbare continuă, exigențele și nevoile supușilor săi crescând și diversificându-se tot mai mult. Totodată, administrația reprezintă necontenit statul, nu doar pe plan intern, dar și pe plan extern. În limbajul curent, noțiunea de administrație căpăta mai multe sensuri, acestea fiind a conduce, a organiza, a supraveghea, a gospodări, a dirija activități publice și particulare.

Obiectivul administrației publice este acela de a asigura înfăptuirea deciziei politice, rezultată din legi și celelalte acte normative emise de autoritățile statului și de colectivitățile locale.

Fiind o activitate organizatorică, administrația publică dobândește rangul de intermediar între două planuri principale, cel care se referă la conducerea politică și cel în care prind contur deciziile și valorile politice.

Noțiunea de administrație publică nu este la fel de întâlnită precum este cea de administrație, deoarece cea din urmă cuprinde și administrația particulară. Ambele acivități, cea a administrației publice și cea a administrației private aspiră la un scop anume, utilizând diverse mijloace.