Formele și metodele de participare a cetățenilor în procesul decizional

INTRODUCERE

Prezenta lucrare, întitulată „Formele și metodele de participare a cetățenilor în procesul decizional” abordează un subiect foarte important și actual pentru știința și practica administrației publice din Republica Moldova. Actualitatea temei. Evoluția și democratizarea permanentă a societății condiționează un ansamblu de transformări social-economice ale instituțiilor și relațiilor din societate atât sub aspect cantitativ, cât și calitativ. În acest context, au loc modificări nu doar în conținutul și funcțiile instituțiilor politice, ci și în raporturile acestor instituții cu elementele din societatea civilă. Un interes deosebit îl au în acest sens societățile în tranziție, în care democratizarea se realizează printr-un proces profund de maturizare a sistemului politic și elementelor acestuia, inclusiv prin revigorarea societății civile și printr-o implicare mai largă a cetățenilor în sfera politic-administrativă.

Societățile umane în dezvoltarea lor totdeauna au avut nevoie și se bazau de fapt pe oameni, pe populație, pe activitatea acestora în diversele domenii ale vieții. Cu acceler area procesului istoric activismul cetățenesc a devenit tot mai pronunțat. Societățile occidentale, democratice, s-au afirmat în mare parte pe temeiul solidarității, cooperării, participării cetățenești, al acțiunilor comune pentru rezolvarea problemelor de interes public, în special la nivel local, acestea stând de fapt la baza a aceea ce numim azi dez voltare comunitară [45, p.5].

Democrația asigură cetățenilor dreptul de a participa la procesul de influențare asupra puterii de guvernământ [17, p.4].

După cum menționa Robert Dahl în lucrările sale, participarea eficientă a cetățenilor trebuie să însemne că aceștia au posibilități adecvate și egale de exprimare a preferințelor lor, de a pune întrebări care să nimerească pe agenda politică a autorităților publice și de a formula propriile temeri ori rațiuni pentru care vor susține ori nu competitorii politici [93, p.25].

Se crede că participarea poate răspunde într-o mare măsură diferențelor existente între cetățeni. Tot astfel, distribuirea resurselor existente prin intermediul autorităților celor mai apropiate de cetățeni (Carta Europeană privind Exercițiul Puterilor Locale) este mai eficientă doar atunci când cetățenii pot lua decizii concludente asupra priorităților existente și a măsurilor de întreprins pentru îmbunătățirea vieții lor. Un alt rezultat al participării cetățenilor este că prin exercitarea acestei posibilități crește capacitatea de auto-guvemare a cetățenilor și, în mod special, a liderilor locali. Cetățenii activi din punct de vedere politic sunt mult mai conștienți de funcționarea structurilor politice și a procesului politic, care le permite să judece faptele și vorbele autorităților publice și a deținătorilor de autorități publice, în particular. Prin participarea directă cetățenii învață cum funcționează democrația [71, p.4].

Democrația și participarea sunt adeseori considerate a fi valorile esențiale ale civilizației moderne, oferind un cadru propice pentru articularea și exprimarea drepturilor omului și în care libertățile individuale și accesul la justiția socială coexistă prin instrumente public acceptate.

Pentru Republica Moldova participarea populației atât la dis cutarea problemelor existente în localități, luarea deciziilor privind soluționarea lor, cât și la activitățile nemijlocite de dezvoltare au o importanță deosebită, deoarece nu ne putem integra în lume, participa la procesele de globalizare, fără de o efectivă dez voltare locală. Mai mult ca atât, nici o sarcină social-economică sau politică, nici un program sau o strategie, nici un plan de dezvoltare nu pot fi realizate cu succes fără de conștientizarea acestora și participarea activă a populației, societății civile, sectoarelor public și privat, fără de un parteneriat durabil între acestea. Anume participarea cetățenilor, devenită deja pentru localitățile din Moldova și o necesitate, dar într-un anumit sens și o realitate, transformă o comunitate nedezvoltată, pasivă, apatică într-o comunitate activă, interesată, capacitată și dezvoltată [45, p.5].

Actualitatea temei reiese și din faptul că administrația publică din republica noastră este antrenată într-un proces amplu de reformare și modernizare. Pe parcursul ultimelor două decenii au fost adoptate și implementate un șir de documente cu caracter esențial pentru dezvoltarea de mai departe a administrației publice. Aceste acte normative au generat anumite modificări și perfecționări ale sistemului de administrare, au stabilit un șir de principii noi în vederea majorării eficienței și apropierii acestuia de nevoile concrete ale cetățenilor.

Administrația publică este inseparabilă de participarea directă a cetățeanului tocmai fiindcă ea funcționează în temeiul banilor publici, proveniți din taxe și impozite, pe garanțiile acordate printr-un vot liber exprimat [71, p.5]. Îmbunătățirea calității administrației publice presupune stabilirea și perfecționarea mecanismelor de consultare și de participare a publicului. Participarea cetățenilor trebuie să reprezinte o strategie globală a dezvoltării, axată pe rolul esențial pe care oamenii trebuie să îl joace în toate domeniile vieții publice.

O participare reușită nu rezultă însă spontan, mai ales când partenerii implicați nu au experiența acestui gen de acțiune civică. Este importantă existența unor forme de încurajare, de formare și susținere pentru ca tentativele de participare să aibă succes. Trebuie, practic, organizată o infrastructură formativă în materie de educare a participării (atât pentru public cât și pentru aleși), mergând de la chestiuni dintre cele mai simple (exprimarea în fața unui auditoriu, conducerea unei reuniuni, corespondență, etc.) până la chestiuni complexe legate de luarea deciziilor (bugete, constrângeri macropolitice, proiectarea de programe, etc.) [58, p.I-18].

Actualitatea temei este condiționată și de faptul că la moment, una dintre prioritățile de activitate a forțelor guvernamentale ale Republicii Moldova o constituie integrarea în comunitatea europeană. Realizarea cu succes a acestei linii este imposibilă fără a atinge anumite standarde europene în organizarea și funcționarea instituțiilor politice și sociale, fără aducerea la concordanță a sistemului nostru politic și social cu sistemele respective din alte state europene. Totodată, se impune necesitatea de a implementa și a asigura respectarea în cadrul administrației publice a unor așa principii general-acceptate precum transparența decizională, asigurarea accesului la informație a societății civile, asigurarea controlului obștesc asupra activității administrative și crearea mai multor modalități de interacțiune dintre administrația publică și cetățenii statului.